Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020

DECIZIA nr. 27 din 26 octombrie 2020 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din același act normativ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 71 din 22 ianuarie 2021 Dosar nr. 2.245/1/2020 Corina-Alina Corbu- președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completuluiLaura-Mihaela Ivanovici- președintele Secției I civileMarian Budă - președintele Secției a II-a civile Denisa Angelica Stănișor- președintele Secției de contencios administrativ și fiscalDaniel Grădinaru- președintele Secției penaleMihaela Paraschiv- judecător la Secția I civilă Alina Iuliana Țuca- judecător la Secția I civilă Mioara Iolanda Grecu- judecător la Secția I civilă Valentin Mitea- judecător la Secția I civilă Cristina Truțescu- judecător la Secția I civilăSimona Lala Cristescu- judecător la Secția I civilăMinodora Condoiu - judecător la Secția a II-a civilă Carmen Trănica Teau- judecător la Secția a II-a civilă Eugenia Voicheci- judecător la Secția a II-a civilăMaria Speranța Cornea- judecător la Secția a II-a civilăMirela Polițeanu- judecător la Secția a II-a civilăRodica Zaharia - judecător la Secția a II-a civilăAdrian Remus Ghiculescu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscalGabriel Viziru - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscalAdela Vintilă- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscalClaudia Marcela Canacheu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscalEmilia Claudia Vișoiu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscalAdriana Florina Secrețeanu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscalSimona Daniela Encean- judecător la Secția penalăSimona Elena Cîrnaru - judecător la Secția penală Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii este legal constituit, în conformitate cu dispozițiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 34 alin. (3) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat.

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror șef al Secției judiciare, iar din partea Avocatului Poporului se prezintă doamna consilier Linda Zenovia Timofan.

La ședința de judecată participă magistrat-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru această cauză în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Regulamentul pentru organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat.

Interpretarea și aplicarea neunitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în corelare cu dispozițiile art. 38 alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, modificată și completată Magistratul-asistent învederează legala constituire a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, precum și faptul că la dosarul cauzei au fost depuse: raportul întocmit, punct de vedere al Ministerului Public și amicus curiae din partea Federației Sindicale a Veteranilor din România.

Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a acordat cuvântul reprezentantului titularului sesizării.

Avocatul Poporului prin consilier juridic, a solicitat admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale incidente, opinând în sensul că anexa nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017, nu prevede acordarea diferită a sporurilor pentru condiții de muncă în raport cu depășirea sau nedepășirea grilei de salarizare valabile pentru anul 2022, ci are în vedere doar existența condițiilor vătămătoare/periculoase dovedită prin buletine de analiză.

Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a acordat cuvântul reprezentantului Ministerului Public.

Reprezentantul procurorului general a solicitat, în principal, respingerea ca inadmisibil a recursului în interesul legii, deoarece considerentele deciziilor nr. 37/2020 și nr. 82/2018 au oferit o dezlegare a problemei de drept, iar autorul sesizării nu a făcut dovada că practica judiciară are caracter neunitar.

Pe fondul recursului în interesul legii a arătat că personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor va beneficia de reglementarea aferentă sporului solicitat de la data la care beneficiază de salariul de bază stabilit de anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în acord cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală (denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 917/2017), sporul neavând o existență de sine stătătoare, astfel încât urmează aceleași reguli de aplicare etapizată a legii.

Având cuvântul în replică, reprezentantul Avocatului Poporului, în ceea ce privește admisibilitatea prezentului recurs în interesul legii, a învederat că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 82/2018 nu este aplicabilă în cauză, deoarece a privit exclusiv majorarea salarială de bază pentru complexitatea muncii, și nu sporul special, iar Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 37/2020 a menționat expres că problematica dedusă judecății poate face obiectul unui recurs în interesul legii, acesta fiind singurul mecanism de reglementare a situațiilor ivite în practică.

Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare.

ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele:

I.

II.

III.

Articolul 7

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX; (...) ... i) sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal; ... Articolul 23Locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr I-VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.Articolul 25(1) Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.Articolul 38(...)(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

(...) ... (4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). (...)(6) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. ... ...

...

II.

A) Sporul pentru condiții deosebite de muncă vătămătoare/periculoase - de la 23% până la 35% (...); ...

B) Sporul pentru condiții deosebite de muncă vătămătoare/periculoase - de la 20% până la 30% (...)“. ... ...

IV.

După intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 nu a fost suspendată sau prorogată acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, iar reglementarea cu privire la cuantumul maxim prevăzut în grila anexă la Legea-cadru nr. 153/2017, corespunzător pentru anul 2022, se referă exclusiv la salariul de bază. Se menționează că majorarea de la art. 38 alin. (3) lit. a) din actul normativ anterior menționat vizează salariul lunar brut, compus din salariile de bază, precum și sporurile, indemnizațiile, compensațiile, primele, premiile și alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut. Referitor la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a fost avut în vedere doar salariul de bază, nu și alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut. ...

Pe de altă parte, s-a invocat faptul că sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, în mod similar celorlalte sporuri prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, nu poate fi aplicat cu ignorarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, „cuantumul brut al sporurilor, (...) de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. Dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 917/2017, care a fost emisă în aplicarea art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, sunt aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2018, în ceea ce privește cuantumul sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, doar în situația funcționarilor publici al căror salariu de bază, conform art. 38 alin.

V.

VI.

VII.

Spor pentru condiții deosebite de muncă vătămătoare/periculoase care implică risc de îmbolnăvire și/sau contagiune directă sau indirectă, respectiv riscuri asociate datorate condițiilor specifice de desfășurare a activității - de până la 35%; (...)» în corelare cu dispozițiile art. 38 din Legea nr. 153/2017, modificată și completată?“.Aceeași soluție a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin deciziile nr. 24 din 2 martie 2020 și nr. 46 din 22 iunie 2020, pentru alte tipuri de componente salariale reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017. ... ...

VIII.

IX.

IX.I. Analiza condițiilor de admisibilitate34. Recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă, fiind exercitat de un subiect de drept căruia legea îi recunoaște legitimare procesuală și având ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluționată în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate de mai multe instanțe judecătorești de pe teritoriul țării. ... 35. Prin urmare, obiectul recursului în interesul legii se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, și anume privește probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești. ... 36.

În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită, prin promovarea prezentului recurs în interesul legii, cu solicitarea de a statua asupra interpretării și aplicării dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017, în corelare cu dispozițiile tranzitorii reglementate de art. 38 alin. (3), (4) și (6) din același act normativ, în litigii ce au ca obiect acordarea de către angajator a sporului pentru condiții deosebite de muncă vătămătoare/periculoase în situația personalului din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor salarizat în baza dispozițiilor art. 38 alin. (3) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 37.

Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată anterior în mecanismele de unificare a practicii judiciare, urmează a se analiza dacă deciziile ce au avut a interpreta dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o cauză de inadmisibilitate a prezentei sesizări. ... 38. Astfel, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin.

I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, apreciindu-se, prin raport, că, „deși sesizarea aduce (…) o chestiune de drept aparent nouă, ce nu a mai fost formulată anterior sub această formă, cu privire la aceeași categorie profesională sau aceleași drepturi salariale, aspectele referitoare la modalitatea de aplicare a art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin corelare cu diferite categorii de sporuri, și-au pierdut consistența noutății, fiind analizate în jurisprudența anterioară a instanței supreme, considerentele deciziilor obligatorii anterior pronunțate fiind necesar a fi urmate și în situații juridice similare, în care principiul analogiei își găsește aplicarea“. ... 42. Invocând deciziile prezentate anterior, prin punctul de vedere exprimat în această cauză, procurorul general a considerat că recursul în interesul legii nu mai probează un interes, câtă vreme a intervenit un reper jurisprudențial al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca instanță cu atribuții de unificare a jurisprudenței, rezolvarea problemei de drept nemaifiind de actualitate. ... 43.

În analiza acestui aspect este de reținut că instanța supremă a pronunțat o hotărâre prealabilă cu privire la modalitatea de aplicare a normei tranzitorii (art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017) în privința unei majorări a salariului de bază, după care a respins alte două sesizări referitoare la aplicarea aceleiași dispoziții tranzitorii în privința unor sporuri reglementate de noua lege, cu motivarea că nu este îndeplinită condiția noutății, fiind aplicabile, prin analogie, considerentele primei decizii, iar în Decizia nr. 24/2020 s-a referit la inaplicabilitatea unor dispoziții de excepție conținute în art. 38 alin. (3) din lege. ... 44. Însă, aceasta nu conduce de plano la o soluție de inadmisibilitate a recursului în interesul legii, întrucât sesizarea pendinte privește o altă dispoziție de drept substanțial reglementată de lege (un spor salarial, și nu o majorare a salariului de bază), iar analogia nu reprezintă decât o metodă de interpretare și de aplicare a dreptului, care operează atunci când pentru o anumită situație juridică nu există norme juridice civile care să o reglementeze, putând fi invocată pentru a indica utilitatea folosirii unui raționament juridic identic, însă nu și pentru a-l impune. ... 45.

În acest sens sunt incidente dispozițiile art. 1 din Codul civil:(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului.(2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. (...) ... 46. Condițiile de admisibilitate ale recursului în interesul legii sunt distincte de cele prevăzute în cazul dezlegării unor chestiuni de drept, lipsind cerințele noutății, gradului de dificultate sau necesitatea evaluării potențialului de neclaritate al normei care ar atrage dezvoltarea unei practici neunitare, condiția necesară și suficientă fiind existența unor hotărâri judecătorești care au interpretat neunitar o normă de drept. ... 47.

În plus, este de reținut că prin Decizia nr. 82/2018 instanța supremă nu a examinat aplicarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 necondiționat sau din perspectiva sporului pentru condiții vătămătoare, precum în situația pendinte, ci în legătură cu o dispoziție din lege ce reglementează majorarea salariului de bază cu un procent de 15% pentru complexitatea muncii, majorările salariului de bază având o altă natură juridică față de sporurile reglementate pentru un anume specific al muncii. În paragraful 81 din decizie se prevede că, „începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizații, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conținutul legii și în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual.

Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilității financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017“, considerent care a determinat unele instanțe, dar și pe titularul sesizării, să aprecieze că sporul este un drept autonom ce nu face obiectul aplicării etapizate la care se referă Decizia nr. 82/2018, etapizarea vizând exclusiv salariul de bază. ... 48. Or, această interpretare, cu privire la drepturile supuse majorării etapizate, nu a primit o dezlegare în procedura de unificare a practicii judiciare pentru a se considera că promovarea recursului în interesul legii și-a pierdut utilitatea. ... 49.

Având în vedere și împrejurarea că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, menționate anterior, nu au statuat, cu forță obligatorie, că dezlegarea conținută în Decizia nr. 82/2018 este deopotrivă aplicabilă oricărui drept salarial reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, instanțele reluând, tale quale, soluția din acea decizie din considerente de aplicare prin analogie a aceluiași raționament juridic, prezenta sesizare poate primi o dezlegare pe fondul cauzei. ... ...

IX.II. Analiza fondului recursului în interesul legii50. Prin anexa nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017, în vigoare din 1 iulie 2017, personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, aflate în subordinea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă, a fost nominalizat ca beneficiar al unui spor pentru condiții deosebite de muncă vătămătoare/periculoase, care implică risc de îmbolnăvire și/sau contagiune directă sau indirectă, respectiv riscuri asociate datorate condițiilor specifice de desfășurare a activității - de până la 35%. ... 51.

Potrivit dispozițiilor pct. 8 din actul normativ menționat, cuantumul sporurilor se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit legii anterior menționate, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens. ... 52. Sediul materiei în privința condițiilor de acordare a acestui spor se află în art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit căruia: „Locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr.

I-VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.“ ... 53.

În aplicarea art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală. ... 54. În cazul personalului din instituțiile subordonate Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, în vigoare de la 1 ianuarie 2018, au fost stabilite în concret criteriile de acordare, factorii de risc și procentele acestui spor pe categorii de funcții. ... 55.

Problema care se ridică este aceea a datei de la care personalul care se încadrează în condițiile specificate pentru acordarea acestui spor urmează a beneficia de încasarea lui, pornind de la situația premisă factuală că prin buletinele de expertizare emise de instituțiile abilitate a fost constatată existența factorilor de risc ce atrage incidența acestui text de lege. ... 56. În acest sens instanțele au avut a stabili dacă dispozițiile art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 se supun normelor tranzitorii de aplicare a acesteia, reglementate de art. 38 din același act normativ, care instituie mai multe etape de trecere de la sistemul de salarizare anterior la sistemul reglementat de noua lege sau instituie un drept autonom, reglementat printr-o normă specială de imediată aplicare. ... 57.

În ceea ce privește aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit art. 38 alin. (1) din actul normativ anterior menționat, „Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017“. ... 58. În acest sens, art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează stabilirea drepturilor salariale pentru anul 2017, prevăzând că se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu anumite excepții ce excedează obiectului recursului în interesul legii. ... 59.

Art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează drepturile salariale pentru anul 2018, stabilind o majorare cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut. ... 60.

Art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că: „În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).“ ... 61. Conform art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ ... 62.

În jurisprudența atașată sesizării nu a fost contestată acordarea sporului pentru persoanele care, după 1 ianuarie 2018, prin creșterea salariului de bază, au ajuns la limita valorică prevăzută de grila anului 2022, acestora fiindu-le recunoscute în totalitate drepturile reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, inclusiv în privința sporului, în aplicarea art. 38 alin. (6) din actul normativ anterior menționat. ... 63. Ceea ce a primit o dezlegare diferită este recunoașterea beneficiului acestui spor în cazul salariaților care nu îl aveau în plată, ca element distinct în componența drepturilor bănești, salariați cărora li s-au aplicat, începând cu 1 ianuarie 2018, majorările prevăzute de dispozițiile art. 38 alin.

Instanțele care au statuat că personalul sanitar-veterinar beneficiază de sporul prevăzut de lege au utilizat, în esență, următoarele argumente:– acordarea sporului nu este condiționată de limita prevăzută de grila de salarizare pentru anul 2022, ci doar de constatarea condițiilor specifice de muncă potrivit art. 2 din anexa nr. 3 a regulamentului adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, întrucât acesta reprezintă un drept salarial nou, reglementat de o normă specială ce derogă de la reglementările generale cuprinse în corpul propriu-zis al legii, neexistând o dispoziție care să justifice excluderea reclamanților de la acordarea sporului; ... – art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 vizează exclusiv majorarea salariului de bază, neinfluențând aplicarea sporului, întrucât legiuitorul a avut în vedere doar limitarea salariului de bază la cel stabilit pentru anul 2022, nu și a sporului sau a altor elemente ale sistemului de salarizare care nu sunt incluse în salariul de bază; ... – neacordarea sporului pentru cei care lucrează în condiții similare celor care, din cauza salariului majorat, le este aplicabilă anticipat grila de salarizare din 2022 contravine scopului urmărit de legiuitor, menținând inechități salariale în cadrul aceleiași categorii de personal, în condițiile în care, în lipsa normalizării condițiilor de muncă, este necesară recompensarea prestării muncii în astfel de condiții vătămătoare prin acordarea sporului prevăzut de lege. ... ... 65.

Preluând argumentele anterioare, titularul sesizării, Avocatul Poporului, a invocat în acest sens încălcarea principiului egalității de tratament prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală, apreciind că neacordarea sporului ar duce la diferențe de tratament în cadrul aceleiași categorii de personal și ar determina o recunoaștere doar iluzorie a dreptului, menționând în acest sens Decizia nr. 797/2019 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. De asemenea, s-a învederat și necesitatea respectării principiului legalității, conform căruia sporurile au un regim juridic diferit, sunt reglementate distinct și se calculează la salariul majorat, invocând în acest sens un paragraf din expunerea de motive a legii, precum și Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020. ... 66.

În sens contrar, acela al neacordării sporului, au fost enunțate următoarele argumente: – sporurile reglementate în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 urmează regimul juridic al salariului de bază și se raportează la nivelul reglementat de grila salarială, nu la condițiile concrete de muncă, premisa acordării acestui spor stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017 fiind aceea a stabilirii salariului de bază în baza grilelor de salarizare prevăzute în anexele la lege; ... – dispozițiile din anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt aplicabile în perioada 2018-2021 în măsura în care nu se prevede în mod expres aceasta prin instituirea unor excepții de la regula prevăzută de art. 38 alin. (1) lit. a), cum este cea prevăzută la art. 38 alin.

Data intrării în vigoare nu reprezintă un argument pentru o interpretare contrară, întrucât el este incident în situația personalului care a atins grila de salarizare la un moment dat în perioada 2018-2022. ... 71. Dacă legiuitorul ar fi dorit să deroge de la aplicarea etapizată a legii în ceea ce privește dispoziția privind acordarea acestui spor, ar fi menționat-o ca excepție de la art. 38, cum a procedat în privința altor categorii socioprofesionale [a se vedea alin. (3) lit. c), d) sau h) din lege], cu respectarea dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 72. În consecință, chiar dacă art. 23 din Legea nr. 153/2017, în executarea căruia a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, nu condiționează acordarea sporului de nivelul salariului de bază, ci doar de întrunirea factorilor de risc ce se stabilesc într-o procedură specifică, în absența unei dispoziții exprese, nu se poate reține, astfel cum susține titularul sesizării, că norma de instituire a sporului are un caracter autonom și sar aplica independent de art. 38 alin.

Cuantumul sporurilor, majorărilor, indemnizațiilor, compensațiilor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în anexele la lege se determină utilizând salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare stabilite conform celor de mai sus“. ... 74. O aserțiune similară, dar cu referire la anul 2019, este inserată în paragraful 81 teza a II-a din Decizia nr. 82/2018, menționată anterior, sub următoarea formă: „Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizații, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conținutul legii și în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual.

Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilității financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.“ ... 75. De asemenea, prin Decizia Curții Constituționale nr. 700 din 31 octombrie 2019, se reia această aserțiune: „Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizații, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conținutul legii și în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora, care va fi acordat anual. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilității financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.“ ... 76.

Aceste afirmații, neacoperite explicit de conținutul art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu sunt suficiente pentru a conduce la concluzia că, începând cu anul 2019, se majorează exclusiv salariul de bază stabilit potrivit legislației anterioare, la care se aplică sporurile din anexele la lege, în condițiile în care creșterea respectivă și data de aplicare la care se face trimitere prin considerentele citate anterior au fost amânate prin legile anuale de salarizare. ... 77. Astfel, potrivit art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, „(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin.

Potrivit aceluiași articol al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, „(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ ... 79.

Prin urmare, nu se poate aprecia că ceea ce se majorează procentual în perioada de aplicare a art. 38 alin. (4), respectiv 2019-2021, este exclusiv salariul de bază preexistent intrării în vigoare a legii și că pentru celelalte elemente salariale se aplică dispoziția anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 la acest salariu de bază, întrucât prin legile anuale de salarizare nivelul sporurilor s-a raportat la anul precedent. ... 80. În susținerea acestei opinii nu poate fi utilizată ca argument dezlegarea dată prin Decizia nr. 82/2018, chiar dacă trimiterea la această decizie a fost făcută nu doar de instanțele de judecată în decizii de speță, ci și prin Decizia nr. 37/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât, astfel cum s-a menționat la momentul analizei admisibilității recursului, instanța supremă nu a examinat, în respectiva hotărâre, aplicabilitatea normei tranzitorii din perspectiva sporului pentru condiții vătămătoare, ci din aceea a unei majorări a salariului de bază la care dispozițiile tranzitorii se referă în mod expres. ... 81.

Prin urmare, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, se acordă doar personalului care beneficiază de un salariu calculat potrivit dispozițiilor acestei legi, neavând o autonomie proprie care să îi permită o aplicare directă și nemijlocită în baza art. 23, fără o coroborare a acestui text de lege cu cel al art. 38. ... 82. Deși prin natura sa sporul pentru condiții vătămătoare este un tip de spor ce nu are nicio legătură cu nivelul salariului, ci cu condițiile efective de muncă și numărul factorilor de risc reținuți în mod concret în buletinul de expertizare, nu pot fi valorizate considerentele titularului sesizării referitoare la încălcarea principiului egalității de tratament juridic și nu se poate trece peste dispoziția concretă a legii pentru a da eficiență unui principiu juridic, având în vedere ca aceasta este o problemă de legiferare, și nu de interpretare a legii. ... 83.

În consecință, aspectul dedus dezlegării și interpretării pe calea recursului în interesul legii nu poate primi o dezlegare favorabilă pe considerente ce țin de egalitatea de tratament juridic, întrucât ar adăuga la lege. ... 84. Este de reținut că, în situații similare, legiuitorul a intervenit prin norme derogatorii de la dispozițiile art. 38, acordând prin alin. (3) lit. c), d) sau h) sporuri prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 începând cu luna martie 2018 personalului medical, personalului didactic sau nevăzătorilor cu handicap grav și accentuat (a se vedea dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale Legii nr. 80/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene). ... 85.

În cazul personalului sanitar-veterinar s-a inițiat rezolvarea legislativă a acestei situații prin inserarea unui amendament similar într-o propunere de modificare a Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv prin PL-x nr. 717/2018. După declararea neconstituționalității legii prin Decizia nr. 56/2020 a Curții Constituționale, procedura legislativă a fost reluată. La data pronunțării prezentei decizii, proiectul de act normativ care acordă sporurile specifice personalului din structura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordine din luna următoare intrării în vigoare a legii, înregistrat cu nr. PL-x nr. 371/2020, a fost adoptat la 13 octombrie 2020 de către Camera Deputaților și trimis spre promulgare la 16 octombrie 2020. ... ... ...

86.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517, cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă, ...

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din același act normativ, personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2020.

PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Ileana Peligrad ----