PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016

PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016 al sitului de importanță comunitară ROSCI0098 Lacul Pețea Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 bis din 23 august 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 1.167 din 27 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 645 din 23 august 2016 CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a Planului de management ... 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ... 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management ... 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management ... 1.6. Procedura de modificare și actualizare a planului de management ... 1.7. Procedura de implementare a planului de management ... ... 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate ... 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate ... 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie ... 2.2.2. Geologie ... 2.2.3. Hidrologie ... 2.2.4. Clima ... 2.2.5. Soluri/subsoluri ... ... 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme ... 2.3.2. Habitate ... 2.3.3. Fauna de interes conservativ ... ... 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații socio-economice și culturale ... 2.4.2. Impacturi ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ ... ... 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management ... 4.2. Obiective generale, specifice și activități 4.2.1. Obiectiv general ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ... 6. RESURSELE NECESARE ... 7. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR ... 8. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ... Anexa nr. 1.1. la Planul de management- Lista celor mai importanți factori interesați Anexa nr. 1.2. la Planul de management- Harta geomorfologică Anexa nr. 1.3. la Planul de management- Hărți geologice Anexa nr. 1.4. la Planul de management- Hărți hidrografice Anexa nr. 1.5. la Planul de management- Hărți pedologice Anexa nr. 1.6. la Planul de management- Harta distribuție habitat 31A0* Anexa nr. 1.7. la Planul de management- Harta distribuție Nymphaea lotus var. thermalis Anexa nr. 1.8. la Planul de management- Harta distribuție specii de nevertebrate Anexa nr. 1.9. la Planul de management- Harta distribuție specii de pești Anexa nr. 1.10. la Planul de management- Hărți distribuție specii de amfibieni și reptile Anexa nr. 1.11. la Planul de management- Harta distribuție specii de păsări Anexa nr. 1.12. la Planul de management- Hărți distribuție specii de mamifere Anexa nr. 1.13. la Planul de management- Hărți distribuție alte specii de nevertebrate Anexa nr. 1.14. la Planul de management- Harta categoriilor de folosință a terenurilor Anexa nr. 1.15. la Planul de management- Harta formelor de proprietate asupra terenurilor Anexa nr. 1.16. la Planul de management- Harta regimului de administrare a terenurilor Anexa nr. 1.17. la Planul de management- Harta transporturilor Anexa nr. 1.18. la Planul de management- Hărțile impacturilor antropice 1. INTRODUCERE 1.1. Scurta descriere a Planului de management Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0098 Lacul Pețea și al rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea reprezintă un document oficial ce a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acțiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al acestor arii naturale protejate, respectiv asigurarea unei stări de conservare favorabile pentru speciile și habitatele naturale pentru care au fost desemnate, prin măsuri active de management. ... 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Situl ROSCI0098 Lacul Pețea este situat în regiunea biogeografică panonică, întinzându-se pe o suprafață de 49 ha. În interiorul său, pe o suprafață de 4 ha, este desemnată rezervația naturală 2.177 Pârâul Pețea. Principalul obiectiv de conservare al acestor arii naturale protejate îl reprezintă tipul de habitat prioritar 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite de lotus, singurul ecosistem termal natural din România, reprezentând unicul caz în care specii tropicale trăiesc spontan într-o zonă temperată. Pe lângă acesta, în situl ROSCI0098 figurează ca obiective de conservare: Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Unio crassus, Chilostoma banaticum, Callimorpha quadripunctaria, Triturus cristatus, Bombina variegata, Emys orbicularis, Bombina bombina iar în rezervația naturală 2.177 Pârâul Pețea: Nymphaea lotus thermalis, Melanopsis parreysii, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Barbus peloponensis, Bombina bombina, Bombina variegata, Bufo bufo, Bufo viridis, Pelobates fuscus, Rana dalmatina, Rana ridibunda, Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Vipera berus, Anguis fragilis, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Emys orbicularis, Hyla arborea, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix natrix, Natrix tesselata, Sturnus vulgaris, Accipiter nissus, Buteo buteo, Falco tinnunculus, Perdix perdix, Rallus aquaticus, Alcedo atthis, Picus viridis, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus monedula, Erithacus rubecula, Turdus pilaris, Turdus merula, Turdus viscivorus, Fulica atra, Fringilla coelebs, Melanocorypha calandra, Merops apiaster, Podiceps ruficollis, Neomys fodieus, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Cricetus cricetus, Lepus europaeus. ... 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management Legislație cu privire la protecția mediului:

1. a)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ...
2. b)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ...
3. c)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ...
4. d)Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate; ...
5. e)Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ...
6. f)Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial; ...
7. g)Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; ...
8. h)Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice; ...
9. i)Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare; ...
10. j)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare; ...
11. k)Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național. ... Legislație din domeniul piscicol
12. a)Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare; ...
13. b)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare; ...
14. c)Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate. ... Legislație privind domeniul agriculturii
15. a)Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ...
16. b)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; ...
17. c)Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; ...
18. d)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare; ...
19. e)Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare; ... Legislația privind amenajarea teritoriului
20. a)Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare ... Legislația privind evaluarea de mediu
21. a)Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare; ...
22. b)Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private; ...
23. c)Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ... Legislația privind accesul la informații
24. a)Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 ...
25. b)Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; ...
26. c)Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare; ... Directive Europene
27. a)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări); ...
28. b)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate). ... ... 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management a fost elaborat de către Consiliul Județean Bihor, în cadrul proiectului Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crișurilor, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:
29. a)Evaluarea zonei reprezentată de cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrație și a folosinței terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic și mediului abiotic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri; ...
30. b)Evaluarea elementelor de biodiversitate reprezentată de: identificarea și cartarea pe baza datelor culese din teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii naturale protejate, identificarea presiunilor și potențialelor amenințări la adresa speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, evaluarea stării de conservare a acestora; ...
31. c)Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor și planificarea acestora în timp și spațiu prin planul de acțiune. ... Structura și capitolele planului de management au fost stabilite ținând cont atât de Ghidul elaborat de Appleton cât și de modelul SINCRON, iar analiza financiară a luat în considerare modelul stabilit în cadrul proiectului UNDP-GEF Întărirea sustenabilității financiare a sistemului de arii protejate din Carpați. Planul de management a fost elaborat cu implicarea următorilor factori interesați reprezentați de: factori decizionali, locuitorii și factorii de interes din comunitățile locale din vecinătatea ariei naturale protejate, vizitatorii din zonă, reprezentanții mass-mediei locale, proprietarii și utilizatorii de terenuri. Implicarea celor care sunt afectați sau pot influența acest plan s-a asigurat prin:
32. a)implicarea în procesul de elaborare a planului de management a reprezentanților unor organizații de mediu și factori interesați. Aceștia au analizat măsurile de conservare propuse și au făcut propuneri în acord cu strategia de dezvoltare a comunităților locale în cadrul a 3 dezbateri publice desfășurate în anul 2015. Lista factorilor interesați se regăsește la Anexa nr. 1.1 la Planul de management. ...
33. b)solicitarea de comentarii/propuneri de la factorii interesați și de la specialiști din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului de management. ... Planul de management a fost avizat de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor prin Decizia de nr. 224/04.04.2016 ... 1.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management Pentru aceste arii naturale protejate nu a fost realizat până în prezent niciun plan de management. ... 1.6. Procedura de modificare și actualizare a planului de management Modificarea și actualizarea Planului de management se va face după cum urmează:
34. a)la 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului, până la aprobarea formei revizuite fiind valabil planul de management adoptat, cu respectarea procedurilor legale în vigoare; ...
35. b)la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare; ...
36. c)când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia. ... Așadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a obiectivelor pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză. Competența aprobării modificărilor în planul de management revine:
37. a)autorității publice centrale pentru protecția mediului - în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acțiuni sau la nivelul regulamentului; ...
38. b)custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităților și alocarea fondurilor. ... ... 1.7. Procedura de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui sau administratorului legal al ariilor naturale protejate și se realizează prin acțiuni planificate în baza Planurilor anuale de acțiune. Planurile anuale de acțiune se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător. Organizarea activităților se va realiza în colaborare permanentă cu factorii de interes ca: administrațiile publice locale reprezentate de Primăria Comunei Sânmartin, Primăria Municipiului Oradea, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Garda de Mediu Bihor, proprietarii și administratorii de terenuri, în special factorii interesați din domeniul managementului resurselor de apă și al resurselor minerale, instituțiile academice și de cercetare, ONG-uri, specialiști și altele asemenea. Activitățile din planul de acțiune anual se implementează/organizează:
39. a)în mod direct de către custodele sau administratorul legal; ...
40. b)pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizații neguvernamentale și altele asemenea. ... Activitățile care intră în responsabilitatea altor instituții/organizații vor fi supravegheate de către custode pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management. ... ... 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații Generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Limita ROSCI0098 Lacul Pețea pornește dinspre Oradea iar rezervația naturală Pârâul Pețea se află la aproximativ 9 km sud-est de Oradea, în apropierea satului Rontău, comuna Sânmartin, județul Bihor, în valea Pârâului Pețea, cea care dă și numele rezervației. Accesul se face de pe DN76, principalul drum național aflat în apropiere și pe calea ferată Oradea- Vașcău, cu gară în stațiunea Băile Felix. ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limita nordică, de la est la vest pornește de la punctul de coordonate X=269499; Y=618400 m, la circa 420 m est de DN76 și pornește pe orientarea de 60 de grade pe distanța de 96,4 m până în dreptul punctului de coordonate X= 269582; Y = 618448 m, traversând Pârâul Pețea. Limita estică, de la nord la sud. Pornește de la punctul de coordonate X= 269582; Y= 618448 m și urmărește înspre sud albia minoră a pârâului Pețea, pe dreapta tehnică a acestuia, la o distanță de circa 40 m de aceasta. Limita traversează terenurile arabile pe distanța de circa 2.933 m, până intersectează linia de cale ferată. Limita urmărește apoi chiar linia de cale ferată pe direcția sud circa 123 m, după care continuă pe orientarea de 69 grade, o distanța de 88 m, traversând curți, construcții din localitatea Rontău, după care urmărește drumul comunal Rontău circa 302 m, pe marginea nordică a acestuia, și intră în terenuri, curți, construcții pe o distanță de aproximativ 12 m, străbate terenurile de curți, construcții pe orientarea 227 grade, distanța 56 m după care continuă circa 1.825 m în direcția sud-est pe albia majoră a pârâului Pețea, traversând terenuri neproductive, pășuni, terenuri arabile, curți construcții până se oprește în dreptul punctului de coordonate X = 272562 m; Y= 615067 m. Limita sudică, de la est la vest. Pornește din dreptul punctului de coordonate X = 272562m; Y= 615067 m, de unde merge pe orientarea 223 grade, o distanță de aproximativ 18 m unde intersectează limita vestică a u.a. 48A din UP V Alparea, O.S. Oradea, pe care o urmărește, continuând apoi cu limita de u.a. 41D circa 30 m, unde intersectează extremitatea nordică a u.a. 38D. Sectorul de limită care urmărește limitele parcelare menționate anterior este comun cu limita sitului ROSCI0008 Betfia. Limita vestică, de la sud la nord. Pornește de la extremitatea nordică a u.a. 38D către vest, trecând mai întâi prin terenuri cu vegetație forestieră, după care merge pe limita dintre curți construcții și terenuri cu vegetație forestieră circa 10 m, după care continuă spre sud, traversând terenuri de curți, construcții pe o distanță de 115 m, până intersectează drumul comunal pe care îl urmează 27 m, după care îl părăsește, urmând apoi un drum de acces secundar pe partea nordică a drumului comunal circa 81 m, după care merge pe orientarea 343 grade o distanță de 126 m, traversând terenuri cu vegetație forestieră până intersectează alte terenuri de curți, construcții. Urmează apoi limita nordică a zonei de intravilan a comunei Haieu până intersectează drumul comunal pe care îl urmărește circa 260 m, după care urmează în continuare albia majoră a pârâului Pețea, înconjurând terenuri de curți construcții pe distanța de 500 m, apoi traversează terenuri de curți construcții, drumul comunal și din nou terenuri de curți construcții pe distanța de 40-50 m de albia minoră a pârâului Pețea, traversează apoi linia de cale ferată, după care merge paralel cu albia minoră a pârâului Pețea, pe stânga tehnică a acestuia, urmându-i inflexiunile și trecând prin terenuri agricole sau terenuri cu pășuni până ajunge în dreptul punctului de coordonate X= 269499; Y= 618400 m de unde pornește limita nordică a sitului. Hărțile celor două arii naturale protejate pot fi accesate la adresa http://inspire.biodiversity.ro. ... 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate. Nu este cazul. ... 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea, sit de importanță comunitară se suprapune parțial cu suprafața rezervației naturale Pârâul Pețea. ... ... 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie Cele două arii naturale protejate se încadrează în aria deluroasă vestică, ca subunitate a Dealurilor Bihorului- Pădurii Craiului, Dealurile de Vest. Aceasta apare ca un piemont spre depresiunea Vad-Borod și câmpia înaltă, piemontană Miersig, din Câmpia Crișurilor. Relieful general este astfel cel al unui culmi rotunjite, prelungi, ușor înclinată, care domină cu peste 100- 150 m înălțimile mai coborâte ale văilor din jur. Sunt dealuri scunde, provenite din ridicarea și fragmentarea unor fâșii de glacis submontan, care se arcuiesc sub horsturile Pădurii Craiului, cu glacisuri, piemonturi, terase și lunci largi. Valea Râului Pețea, unde s-a format lacul, este mai adâncită în partea marginal nordică a Dealului Șomleului, în zona de contact cu depresiunea Vad-Borod și câmpia Miersig. Hipsometric, pe toată suprafața, altitudinea este constantă, între 100-167 m. Pantele sunt în cea mai mare parte reduse, mici și foarte mici, fiind puțin mai ridicate în prima parte, cea superioară, la fel cum este și fragmentarea, tot redusă. Există o treaptă puțin mai înaltă în vecinătatea dealurilor spre o câmpie piemontană de glacis, aluvio - proluvială, cu marea extindere a luncii și zona de terenuri mlăștinoase de luncă. Relieful tipic de luncă este cu eroziune laterală, depozitare, transport, strâns legat de oscilațiile debitului solid și lichid. Talvegul are porțiuni în prima parte unde este puțin mai adâncit, 2-3 m, după care, în șesul depresiunii devine meandrat, cu mai multe brațe. În trecut exista fenomenul de divagare în zonele cu pante reduse, spre râurile vecine. În cursul inferior pârâul Pețea ajunge în câmpia joasă de divagare a Crișului Repede, confluența cu acesta fiind în Oradea. Harta geomorfologică este prezentată în Anexa nr. 1.2 ... 2.2.2. Geologie La alcătuirea geologică iau parte formațiuni cuaternare, terțiare și mezozoice care stau pe un fundament cristalin. Fundamentul cristalin este în această parte a Dealurilor de Vest, cel mai puțin scufundat, sedimentarea începând din tortonian și sarmațian. Peste acesta, există o gamă mai variată de depozite, cele mai importante fiind calcarele. Structura depozitelor arată o alternanță a fazelor de eroziune și transport, cu cele de acumulare. Fiind într-o zonă de luncă, depozitele geologice de suprafață sunt formate din aluviuni sub formă de pietrișuri și nisipuri, 76,54%, precum și argile nisipoase, 23,46%. Formațiunile mezozoice sunt unitare și continui, pe grosimi ce pot ajunge la aproximativ 3500 metri, formate din depozite calcaroase, carstificate în zona Munților Pădurea Craiului. Regiunea a fost afectată de mai multe faze tehtonice, care au creeat, reactivat, amplificat două sisteme de falii aproximativ perpendiculare: cele cu direcția generală ENE-VSV, afundat spre Depresiunea Panonică și altul orientat aproximativ NV-SE. Tectonizarea puternică a formațiunilor calcaroase a dus la fragmentarea și compartimentarea lor devenind căi de acces pentru apele sub presiune. Harta geologică al ariei naturale protejate se regăsește la Anexa nr. 1.3 ... 2.2.3. Hidrologie Rețeaua hidrografică de suprafață a sitului este drenată în principal de pârâul Pețea, precum și de câteva mici văi torențiale secundare, cu curs temporar, cum sunt văile Racaș și Betfia, în partea din amonte a lacului sau Pârâul Hidișel. În totalitate aparține bazinului hidrografic Crișul Repede. Pârâul Pețea își are originea în Ochiul Țiganului, izvor colmatat azi, urmat de Ochiul Pompei, captat și slab funcțional, și de Ochiul Mare, care a luat aspectul unui mic lac, acesta rămânând până de curând principalul izvor natural care mai debita apă termală, izvorul fiind astăzi aproape secat. Adâncimea medie era de 0,40 m, iar cea maximă de 4,5 m, cu temperatura apei în jur de 30°C, între 26-30°C, tot anul. Reprezintă un rest al unui lac pleistocen, care a avut etapele de expansiune și retragere stâns legate de mișcările orogenetice cuaternare. În prezent datorită scăderii fluxului izvoarelor, nivelul apei este foarte scăzut, apa fiind adusă și menținută cu ajutorul unor furtune. Resursele de apă ale pârâului Pețea prezentau proprietăți sapropelice, fiind folosite terapeutic, în stațiunile Băile 1 Mai de pe cursul râului și din cuprinsul rezervației, precum și în Băile Felix din apropiere. Acestea au fost menționate documentar încă din anul 1221 - ca Abația de Heoviz, adică ținut al apelor termale, Paal, 1975. Apele de adâncime din acvifere cu presiune hidrostatică cu caracter artezian sau în foraje sunt legate de sistemul de falii din vestul Munților Apuseni, ajungând la suprafață intens mineralizate, cum sunt și cele termale. Sistemul hidrogeotermal din zona Băile 1 Mai - Băile Felix - Oradea a apărut în urma suprapunerii unor condiții litologico-structurale favorabile, generat de apele meteorice care pătrund în rocille carbonatice. Se găsește în partea vestică a Munților Apusenilor la contactul cu Câmpia Panonică, având o serie de importante izvoare termale. În perioada mezocretacică, calcarele mezozoice din zona Felix - 1 Mai, au fost puternic carstificate și acoperite cu sedimente. Prin spațiile endocarstice circulă ape termale, încălzite în scoarță, ce apar sub forma unor izbucuri termale. Unele au fost străpunse de foraje antropice. Ulterior călcare mezozoice au fost acoperite de sedimente, depuse în Marea Panonică, care se întindea în bazinul mijlociu al Dunării, între Viena și Munții Apuseni, pătrunzând și în bazinul Transilvaniei. Aceste anomalii geotermale subcontinentale provin din adâncime, în lungul unor falii tectonizate, de unde vin încărcate cu valori mari de temperatură, de la 30°C, uneori, în alte locații, chiar până la 111°C. Harta hidrografică al ariei naturale protejate se regăsește la Anexa nr. 1.4. la Planul de management. ... 2.2.4. Clima Regimul climatic este temperat continental moderat, la limita dintre două subprovincii climatice: clima de stepă și clima de dealuri, cu influențe ale circulației vestice, care transportă mase de aer oceanic, umede și mai răcoroase. Variațiile termice sunt mai moderate decât la câmpie. Temperaturile medii anuale sunt între 10-11°C, în timp ce, temperaturile medii din luna ianuarie se încadrează între -1 și -2°C, iar cele ale lunilor de vară sunt de la 16°C la 18°C. Vara temperatura aerului poate depăși 30°C, datorită pătrunderii maselor de aer tropical. Datorită fragmentării reliefului, pe văi și depresiuni se formează inversiuni de temperatură, iarna, aerul mai rece acumulându-se în depresiuni și văi, iar cel cald rămânând în părțile mai înalte. Ca o caracteristică principală a climei din această zonă, este lipsa intervalelor de uscăciune și secetelor excesive în timpul verii și a gerurilor intense și persistente în timpul iernii, urmare a maselor de aer temperat, maritim, vestice. Astfel, vremea cea mai rece este condiționată de invaziile maselor de aer arctic, iar perioadele foarte călduroase din timpul verii, de prezența maselor de aer tropical venite din regiunea Africii de Nord. Precipitațiile medii anuale sunt de 700 mm la 800 mm, mai abundente în lunile mai și iunie, când au caracter torențial. ... 2.2.5. Soluri/subsoluri Sunt întâlnite următoarele soluri de luncă: 17,41% brune eu-mezobazice, 45,36% brune luvice, 3,57% gleice, 5,42% negre clinohidromorfe, 6,69% pseudogleice - în sud-vest, 4,14% aluviale, 17,4% luvisoluri albice, podzolice argiloiluviale. Harta pedologică al ariei naturale protejate se regăsește la Anexa nr. 1.5. la Planul de management. ... ... 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme Tabelul nr. 1 Tipuri de ecosisteme identificate în sit și rezervație ... 2.3.2. Habitate Situl ROSCI0098 a fost desemnat pentru conservarea habitatului prioritar 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite de lotus, drete. Denumirea habitatului după clasificarea națională: R2209 Comunități terțiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis. Harta cu distribuția habitatului 31A0* se regăsește la Anexa nr. 1.6. la Planul de management. Caracteristici generale, structura habitatului: cenozele termofile edificate de Nymphaea lotus var. thermalis se dezvoltă în apele calde, cu temperatură de 20-30°C. Specia dominantă Nymphaea lotus var. thermalis este considerată relict terțiar. În componența fitocenozelor caracteristice habitatului sunt incluse: Ceratophyllum demersum, Sparganium erectum ssp. neglectum, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica și exemplare rare de Phragmites australis. Specii endemice: Nymphaea lotus var. thermalis. În structura habitatului erau menționate și două, trei specii endemice locale de apă termală: Scardinius racovitzai, Melanopsis parreyssi, Mesovelia thermalis, Gafta și colab., 2008. Starea actuală de conservare a habitatului prioritar este extrem de afectată, în structura habitatului 31A0* regăsindu-se în acest moment doar 3 specii Lemna minor, Spirodella polyrhyza și Nymphaea lotus var. thermalis. Astfel, habitatul, cu o structură deteriorată, se mai găsește doar în Ochiul Mare, în jurul acestei suprafețe nu mai este apă, deci condițiile limitează supraviețuirea speciei edificatoare. Suprafața habitatului în sit a fost estimată la 0,01ha, reprezentând 0,02 % din suprafața sitului. Suprafața potențială este de 4 ha. Suprafața raportată la suprafața națională este de 100%. ... 2.3.3. Flora de interes conservativ Situația actuală a speciilor de mai jos a fost determinată prin datele deja existente și prin cele colectate din teren pe perioada derulării studiului dincursul anului 2015. 2.3.3.1. Plante inferioare - Nu este cazul ... 2.3.3.2. Plante superioare Specia Nymphaea lotus var. thermalis, drețe, specia dominantă și caracteristică a habitatului 31A0*, obiectiv de conservare al rezervației naturale Pârâul Pețea, este un taxon periclitat/rar - Oltean și Negrean, 1994, care nu este evaluat IUCN. Drețele cresc în locuri însorite, cu apă adâncă de cel puțin 30 cm, lipsită de curenți, cu un strat de nămol, apa cu temperatura minimă de +20° C, și maximă de + 41° C, pe substrat adânc de nămol, Săvulescu și colaboratori, 1955. Tabelul nr. 2 Situația actuală a speciei Nymphaea lotus var. thermalis Harta cu distribuția habitatului speciei Nymphaea lotus var. thermalis se regăsește în Anexa nr. 1.7. la Planul de management. ... ... 2.3.4. Fauna de interes conservativ 2.3.4.1. Nevertebrate Speciile de nevertebrate pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0098 sunt: fluturele vărgat - Callimorpha quadripunctaria*, scoica mică de râu - Unio crassus și melcul carenat bănățean - Chilostoma banaticum. Specia de nevertebrate Melanopsis parreyssii Philippi este obiectiv de conservare al rezervației naturale Pârâul Pețea. Hărțile cu distribuția speciilor de nevertebrate se regăsesc în Anexa nr. 1.8. la Planul de management. Tabelul nr. 3 Situația actuală a speciilor de nevertebrate ... 2.3.4.2. Ihtiofauna Speciile de pești pentru a căror conservare a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea sunt zvârluga - Cobitis taenia și Sabanejewia aurata - dunărița. Speciile de pești ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: roșioara lui Racovița - Scardinius racovitzai, boarță - Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata și moioagă/mreană vânătă - Barbus meridionalis. Tabelul nr. 4 Situația actuală a speciilor de pești Harta cu distribuția speciilor de pești se regăsește la Anexa nr. 1.9. la Planul de management. ... 2.3.4.3. Herpetofauna Speciile pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0098 Lacul Pețea: izvorașul/buhaiul de baltă cu burtă galbenă - Bombina variegata, tritonul cu creastă - Triturus cristatus, buhaiul de baltă cu burta roșie/izvorașul cu burta roșie - Bombina bombina și țestoasa de apă europeană - Emys orbicularis. Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: vipera comună - Vipera berus, șarpele de apă-Natrix tessellata, șarpele de casă - Natrix natrix, gușterul - Lacerta viridis, șopârla de câmp - Lacerta agilis, tritonul comun - Triturus vulgaris, broasca mare de lac - Rana ridibunda, broasca roșie de pădure - Rana dalmatina, broasca de pământ brună - Pelobates fuscus și brotăcelul - Hyla arborea, broasca râioasă brună - Bufo bufo, broasca râioasă verde - Bufo viridis, salamandra - Salamandra salamandra, șarpe de sticlă - Anguis fragilis, șarpele de alun - Coronella austriaca și șarpele lui Esculap - Elaphe longissima. Tabelul nr. 5 Situația speciilor de amfibieni și reptile Hărțile cu distribuția speciilor de amfibieni și reptile se regăsesc în Anexa nr. 1.10. la Planul de management. ... 2.3.4.4. Avifauna Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: graur - Sturnus vulgaris, uliu păsărar -Accipiter nissus, șorecar comun - Buteo buteo, vânturel roșu - Falco tinnunculus, potârniche - Perdix perdix, cârstel de baltă - Rallus aquaticus, pescărel albastru - Alcedo atthis, ghionoaie verde - Picus viridis, ciocănitoare pestriță mare - Dendrocopos major, ciocănitoare de grădini - Dendrocopos syriacus, gaiță - Garrulus glandarius, coțofană - Pica pica, stăncuța - Corvus monedula, măcăleandru - Erithacus rubecula, cocoșar - Turdus pilaris, mierlă - Turdus merula, ciocârlia de Bărăgan - Melanocorypha calandra, sturz de vâsc - Turdus viscivorus, lișița - Fulica atra, cinteză - Fringilla coelebs, prigoria - Merops apiaster și corcodelul pitic - Podiceps ruficollis. Tabelul nr. 6 Situația speciilor de păsări Harta cu distribuția speciilor de păsări se regăsește la Anexa nr. 1.11. la Planul de management. ... 2.3.4.5. Mamifere Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: hamsterul - Cricetus cricetus, chițcanul de apă - Neomys fodiens, șobolanul de apă - Arvicola terrestris, dihor - Mustela putorius, nevăstuica - Mustela nivalis, iepurele de câmp - Lepus europaeus, căprioara - Capreolus capreolus. Tabelul nr. 7 Situația actuală a speciilor de mamifere Hărțile cu distribuția speciilor de mamifere se regăsesc în Anexa nr. 1.12. la Planul de management. ... ... 2.3.5. Alte specii relevante 2.3.5.1. Fauna Tabelul nr. 8 Alte specii de faună relevante pentru ROSCI0098 și rezervația naturală Pârăul Pețea Harta cu distribuția de alte specii de nevertebrate se regăsește la Anexa nr. 1.13. la Planul de management. În interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea au fost identificate următoarele specii de pești: Alburnus alburnus, Carassius gibelio, Gobio gobio, Pseudorasbora parva și Squalius cephalus. ... ... ... 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.1. Comunitățile locale și factorii interesați Comuna Sânmartin este situată în partea central vestică a județului Bihor la o distanță de 6 km de municipiul Oradea, și de 21 de km de granița României cu Ungaria, Punctul Vamal Borș. Sânmartinul are în componența sa mai multe sate, grupate în mare parte în zona de nord a localității. Majoritatea satelor componente s-au dezvoltat sub forma unor cartiere, fiind practic alipite unele de altele. În baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică din punct de vedere demografic, satul Sânmartin, resedința comunei deține ponderea cea mai ridicată de la nivel local. Alte sate componente ale comunei Sânmartin sunt: Rontău, Cihei, Haieu, Băile 1 Mai, Băile Felix, Cordău și Betfia. Tabelul nr. 9 Evoluția populației*) Notă ... *) Date furnizate de Institutul Național de Statistică. La 1 ianuarie 2015, populația stabilă a comunei Sânmartin era de 10.589 persoane. În privința satului Rontău, aflat în sit, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la recensământul din 2012 populația se ridica la 1204 persoane, 606 de sex masculin și 598 de sex feminin. La nivel de sate, datele din anul 2012 sunt unicele disponibile, statistici anuale realizându-se doar la nivel de comună. După municipiul Oradea, comuna Sânmartin este localitatea cea mai populată din Zona Metropolitană Oradea, ocupând o pondere de 4% din volumul demografic al Zonei Metropolitană Oradea și 20,02% populația existentă în mediul rural al zonei. Sporul natural este în scădere, în schimb sporul migratoriu, prin stabilire cu domiciliul în comună este în creștere. Densitatea populației în comuna Sânmartin este de 164,78 locuitori/km2. Potrivit datelor statistice din Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, populația stabilă din comuna Sânmartin este în majoritate de etnie română. Astfel, 70,62% din locuitori s-au declarat de etnie româna, 3,98% de etnie maghiara, 6,58% de etnie rromă, 0,06% de etnie germană și 0,22 % alte etnii. Tabelul nr. 10 Evoluția numărului de salariați*) Notă ... *)Date furnizate de Institutul Național de Statistică. Numărul mediu al salariaților din comuna Sânmartin a fost de 2.770 persoane în anul 2013, cu 0,99 % mai puțin decât în anul anterior. Conform datelor culese la recensământul din 2012, în satul Rontău erau 332 de salariați. După cum se observă, în perioada pentru care Institutul de Statistică a pus la dispoziție datele, creșterea numărului de salariați pe întreaga zonă a fost infimă, acest număr crescând cu 0,58 %. Ba mai mult, în localitatea cea mai dezvoltată, respectiv Sânmartin, numărul de salariați a scăzut. Dacă ar fi să luăm drept reper tendința prezentată mai sus, diferențele sunt nesemnificative și fără impact asupra ariilor naturale protejate. Referitor la satul Rontău, situația populației pe categorii și ocupare, disponibilă la nivelul anului 2012, este prezentat în Tabelul nr. 11. Tabelul nr. 11 Situația populației pe categorii și ocupare În comună își desfășoară activitatea 425 agenți economici și 375 mici întreprinzători din care 784 cu capital privat. Cele mai multe unități locale active din comuna Sânmartin sunt concentrate în sectorul serviciilor 48,38 % și cel al comerțului 43 %. Unitățile locale active din construcții reprezintă 4,63 %, cele din industrie 3,13 % și cele din agricultură reprezintă 0,88 %. Agenții economici cuprind întreaga sferă de activitate, astfel: – 225 structuri cu funcțiuni de cazare turistică, din care 20 de hoteluri, 205 pensiuni și pensiuni agroturistice, vile, hostel și persoane fizice; ... – 9 unități specializate în agrement, cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri; ... – 43 unități de alimentație publică specifică; ... – 7 unități în industria ușoară de confecții și încălțăminte; ... – 18 unități în industria de mobile și prelucrarea lemnului; ... – 37 unități de construcții și prestări servicii; ... – 5 unități de panificație și paste făinoase; ... – 296 unități în circulația mărfurilor și comerț; ... – 7 unități specializate în executarea lucrărilor agricole; ... – 4 unități specializate în tratament balnear și recuperare a capacității de muncă, cu o capacitate de 2.778 locuri. ... Comuna Sânmartin are cel mai dinamic sector turistic din cadrul localităților rurale din Zona Metropolitană Oradea. În anul 2014 erau înregistrate conform Institutului Național de Statistică 67 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică cu o capacitate mai mare de 5 locuri, din care 15 hoteluri, 39 pensiuni agroturistice, 12 vile turistice și un hostel. Vecinătatea comunei cu municipiul Oradea, amplasarea ei în zona preorășenească și specificul de stațiune balneo-climaterică a oferit o relație de interdependență reciprocă, oferindu-se locuri de muncă, dotări comerciale, învățământ, dotări culturale, sport, agrement. În contextul restructurării economiei, agricultura a devenit, după 1990, principala sursă de venit pentru un segment important al populației rurale, jucând rolul de plasă de siguranță pentru persoanele disponibilizate sau aflate în imposibilitatea de a-și găsi un loc de muncă. ... 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Situația din punct de vedere a modului de utilizare a terenurilor este prezentată în Tabelul nr. 12. Tabelul nr. 12 Utilizarea terenurilor în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Pețea Harta categoriilor de folosință a terenurilor se regăsește în Anexa nr. 1.14. la Planul de management. ... 2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor Situația juridică a terenurilor este prezentată în Tabelul nr. 13. Tabelul nr. 13 Situația juridică a terenurilor în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Pețea Harta formelor de proprietate asupra terenurilor se regăsește la Anexa nr. 1.15. la Planul de management. ... 2.4.1.4. Administratori și gestionari Tabelul nr. 14 Administratorii și gestionarii în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Pețea Harta regimului de administrare a terenurilor se regăsește la Anexa nr. 1.16. la Planul de management. ... 2.4.1.5. lnfrastructură și construcții Accesul în Comuna Sânmartin se realizează prin intermediul drumului european E79, DN76, care leagă municipiul Oradea de municipiul Deva. În Oradea, E79 se intersectează cu E 60 și E 671. Accesul în satele componente ale comunei Sânmartin se realizează prin următoarele rute secundare: DC 59 Sânmartin - Haieu - Betfia; DC 80 Băile 1Mai - Băile Felix; DC 63 Sânmartin - Cihei; DC 64 Sânmartin - Cordău. În comuna Sânmartin există trei stații CFR: Rontău Haltă, Băile Felix Haltă de călători și Cordău Haltă de călători. Prin aceste localități trece calea ferată simplă neelectrificată 314 care face conexiunea comunei Sânmartin cu municipiul Oradea și comuna Holod, orașul Beiuș și orașul Vașcău. Distanța dintre comuna Sânmartin și Aeroportul Internațional Oradea este de aproximativ 11 km. Sânmartin este localitatea rurală cu cea mai dezvoltată infrastructură sanitară din Zona Metropolitană Oradea. La nivel local, în anul 2012, funcționa un spital, 5 cabinete medicale de familie, 8 cabinete medicale de specialitate, 4 cabinete stomatologice, 4 farmacii și puncte farmaceutice, 5 laboratoare medicale și un laborator de tehnică dentară. Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix este unul dintre cele mai moderne din țară. Fondul de locuințe din comuna Sânmartin cuprinde 4.185 locuințe în anul 2013, fiind cel mai mare fond de locuințe din mediul rural al Zonei Metropolitane. Comparativ cu anul 2010, fondul de locuințe s-a majorat cu 608 unități, ceea ce semnifică o creștere de 17 %. Harta transporturilor se regăsește la Anexa nr. 1.17. la Planul de management. ... 2.4.1.6. Patrimoniu cultural În zonă există vestigii din perioada neoliticului. Oamenii s-au așezat aici datorită condițiilor prielnice, dar și a apelor calde a căror descoperire se pare că ar fi coincis cu stabilirea primelor așezări omenești, cu locuințe săpate în pământ, unelte șlefuite confecționate din piatră și os, vase de lut ars vopsite și gravate. . După transformarea Daciei în provincie imperială, urmele vieții devin și mai numeroase, constituindu-se în dovada unei prezențe masive în regiune. Din cercetarea atentă a acestor urme arheologice, parte integrantă a izvoarelor istorice, rezultă că pe aceste teritorii au trăit mai multe așezări omenești din perioade diferite: oamenii din neolitic, oamenii din epoca bronzului, Hallstatul timpuriu, dacii liberi preromani, românii, ostrogoții și seminții slave. Existența unei comunități în zona Sânmartinului este atestată documentar la începutul mileniului doi, apele termale de pe lângă cetatea Oradiei fiind menționate într-o diplomă a Vaticanului din anii 1214-1215. Numele Sânmartinului apare în scrieri la sfârșitul secolului al XIII-lea și este legat tot de utilizarea apei termale, căreia localnicii i-au găsit întrebuințări încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, în anul 1228 este menționată existența unei mori care se alimenta din Pârâul Pețea. Instalația funcționa tot timpul anului datorită apei calde, care nu îngheța iarna. Două secole mai târziu, o cronică evidențiază că numele Sânmartinului a fost împrumutat și pentru zona izvoarelor termale, Băile Felix fiind cunoscute mai multă vreme drept Băile Sânmartin. Obiectivele culturale sunt destul de numeroase, lista monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii și Cultelor și Institutul Național al Monumentelor Istorice, reactualizată în anul 2010, include mai multe obiective din Sânmartin: Cazinoul din Băile 1Mai, datează de la începutul secolului XX, Biserica de lemn Sf. Arhangheli, 1785, Strandul Apollo, 1896, Biserica ortodoxă Nașterea Maicii Domnului, secolul XIV, modificată în 1857, și Castelul din satul Sânmartin, secolul XVIII, printre care și Biserica ortodoxă construită în secolul al XV-lea din satul Rontău, aflat în sit. ... 2.4.1.7. Peisajul Comuna Sânmartin este situată în nord-vestul Câmpiei Montane a Miersigului - parte integrantă a Câmpiei Crișului - la zona de contact cu extremitatea vestică a dealurilor ce coboară din Munții Pădurea Craiului. Câmpia Miersig face parte dintre câmpiile mai înalte ale Câmpiei de Vest, alături de Carei, Ierului, Miersig, Cermei, Aradului, Vingăi și Gătaiei. Câmpia înaltă s-a format în urma unui proces de acumulare și de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Deși dispusă în trepte, suprafața reliefului constituie, în ansamblu, un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă. Zona limitrofă a Comunei Sânmartin este acoperită în cea mai mare parte, cu perdeaua protectoare a unor păduri de stejar ce îmbracă pantele colinelor înconjurătoare, dând un aspect plăcut și atrăgător. Spre vest se ridică Dealul Apateului, pornit cu înclinări ușoare din Câmpia Crișului. La sud, Dealul Cordăului nu depășește nici el 250 metri, limitat fiind de valea Hidișelului, de-a lungul căreia șerpuiește panglica netedă a DN76, care străbate Dealurile Vestice, Depresiunea Beiușului, Munții Codru-Moma, îndreptându-se spre Deva. Marginea de est a acestei microdepresiuni este străjuită de Dealul Șomleu - ultimul pinten calcaros al munților Pădurea Craiului, iar la nord culmile ce adăpostesc satul Rontău, încheie seria dealurilor limitrofe. ... ... 2.4.2. Impacturi 2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute și prezente Presiunile actuale asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în tabelele numerotate de la 16 la 24. Intensitatea presiunilor a fost cuantificată astfel: – Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acțiuni de management cu prioritate ... – Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil ... – Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de management. ... Tabelul nr. 15 Presiuni asupra asupra habitatului 31A0* - impacturi trecute și prezente Tabelul nr. 16 Presiuni asupra speciilor de pești*)- impacturi trecute și prezente Notă ... *)Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus și Barbus meridionalis. Tabelul nr. 17 Presiuni asupra speciilor de mamifere*)- impacturi trecute și prezente Notă ... *)Cricetus cricetus, Neomys fodiens, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Lepus europaeus, Capreolus capreolus. Tabelul nr. 18 Presiuni asupra speciilor de păsări*)- impacturi trecute și prezente Notă ... *)Sturnus vulgaris, Accipiter nissus, Buteo buteo, Falco tinnunculus, Perdix perdix, Rallus aquaticus, Alcedo atthis, Picus viridis, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus monedula, Erithacus rubecula, Turdus pilaris, Turdus merula, Turdus viscivorus, Fulica atra, Fringilla coelebs Tabelul nr. 19 Presiuni asupra speciilor de amfibieni și reptile*)- impacturi trecute și prezente Notă ... *)Bombina variegata, Triturus cristatus, Bombina bombina, Emys orbicularis, Vipera berus, Natrix tessellata, Natrix natrix, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Triturus vulgaris, Rana ridibunda, Rana dalmatina, Pelobates fuscus, Hyla arborea, Bufo bufo, Bufo viridis, Salamandra salamandra, Anguis fragilis, Coronella austriaca și Elaphe longissima. Tabelul nr. 20 Presiuni asupra speciei de fluturi Callimorpha quadripunctaria*- impacturi trecute și prezente Tabelul nr. 21 Presiuni asupra speciei Unio crassus- impacturi trecute și prezente Tabelul nr. 22 Presiuni asupra speciei Chilostoma banaticum- impacturi trecute și prezente Tabelul nr. 23 Presiuni asupra speciei Helix pomatia- impacturi trecute și prezente ... 2.4.2.2. Amenințări - impacturi viitoare previzibile Amenințări viitoare asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în tabelele cu numerele de la 25 până la 31. Intensitatea amenințărilor în viitor a fost cuantificată astfel: – Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acțiuni de management cu prioritate ... – Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil ... – Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de management. ... Tabelul nr. 24 Amenințări asupra habitatului 31A0* - impacturi viitoare previzibile Concluzii: – Intensitatea amenințărilor este Ridicată (R) deoarece pentru moment habitatul există ca urmare a pompării apei în Ochiul Mare, care are în prezent puțină apă, iar înghețul va afecta puținii indivizi existenți. Roșioara - Scardinius racovitzai și nufărul termal au mai fost salvate de îngheț în bazine interioare ale grădinilor botanice, muzee sau facultăți. ... Tabelul nr. 25 Amenințări asupra speciilor de pești*)- impacturi viitoare previzibile Notă ... *)Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus și Barbus meridionalis. Tabelul nr. 26 Amenințări asupra speciilor de mamifere*)- impacturi viitoare previzibile Notă ... *)Cricetus cricetus, Neomys fodiens, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Lepus europaeus, Capreolus capreolus. Tabelul nr. 27 Amenințări asupra speciei de insecte Callimorpha quadripunctaria*)- impacturi viitoare previzibile Tabelul nr. 28 Amenințări asupra speciei Unio crasuss- impacturi viitoare previzibile Tabelul nr. 29 Amenințări asupra speciei Chilostoma banaticum- impacturi viitoare previzibile Tabelul nr. 30 Amenințări asupra speciei Helix pomatia- impacturi viitoare previzibile Hărțile impacturilor antropice se regăsesc la Anexa nr. 1.18. la Planul de management. ... ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ Tabelul nr. 31 Centralizator privind starea de conservare a habitatului 31A0* ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Starea actuală de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată a fost determinată prin observații efectuate pe teren, în cursul anului 2015 ca urmare a implementării proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crișurilor" finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu. Evaluarea stării de conservare s-a realizat după folosind Modelul SINCRON. Tabelul nr. 32 Centralizator privind starea de conservare a speciilor care sunt obiective de conservare în sit și în Rezervația naturală Pârâul Pețea U2 - nefavorabilă-rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X - necunoscută, FV- favorabilă Tabelul nr. 33 Centralizator privind starea de conservare a speciilor care sunt obiective de conservare în Rezervația naturală naturală Pârâul Pețea U2 - nefavorabilă-rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X - necunoscută, FV- favorabilă Tabelul nr. 34 Centralizator privind starea de conservare a altor specii importante U2 - nefavorabilă-rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X - necunoscută, FV- favorabilă ... ... 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management Scopul planului de management al sitului ROSCI0098 Lacul Pețea și al rezervației naturale 2.17 7 Pârâul Pețea este de a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii naturale protejate. Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii naturale protejate se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire. Astfel, pentru ROSCI0098 sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și populațiilor speciilor de importanță comunitară pentru care situl este desemnat. Pentru rezervația naturală vor fi stabilite intervenții active de management care să asigure conservarea speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnată. ... 4.2. Obiective generale, specifice și activități 4.2.1. Obiectiv general Obiectivul general al este reprezentat de menținerea și îmbunătățirea stării de conservare habitatelor și speciilor de interes comunitar și național și a integrității celor două arii naturale protejate, ținând cont de presiunile/amenințările identificate până în prezent, precum și de starea de conservare actuală. 4.2.1.1. Obiective specifice Urmare analizării situației existente și a propunerilor primite în cadrul dezbaterilor publice au fost selectate următoarele programe și obiective specifice: Programul 1 Managementul biodiversității și al peisajului Obiectiv specific 1: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național, managementul datelor. Obiectiv specific 2: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național și pentru restabilirea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice și a specificității peisajului. Programul 2 Managementul turismului și al recreerii Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Programul 3 Conștientizare, informare și educație ecologică Obiectiv specific 1: Conștientizare a publicului și comunicare eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Programul 4 Management și administrare Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariilor naturale protejate. Obiectiv specific 2: Personal, coordonare, administrare, control și evaluare aplicare Plan de management. Obiectiv specific 3: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri. 4.2.1.1.1. Activități și măsuri de conservare Tabelul nr. 35 ... ... ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI Notă ... *) Prioritatea 1 - Se atribuie acțiunilor care trebuie să se desfășoare în perioada de implementare a Planului de management. Realizarea acestor acțiuni este hotărâtoare pentru întreg planul. *) Prioritatea 2 - Acțiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivație serioasă dacă nu vor fi realizate. *) Prioritatea 3 - Acțiunile ce se vor realiza dacă mai există timp și/sau resurse după finalizarea acțiunilor 1 și 2. ... 6. RESURSELE NECESARE Tabelul nr. 36 Buget Plan de management pe 5 ani Notă ...
41. a)Valorile sunt indicative și pot fi modificate în urma estimărilor detaliate directe, a elaborării proiectelor, ca urmare a evoluției prețurilor, a inflației sau a intervenției unor necesități neprevăzute sau ca urmare a modificării specificațiilor tehnice rezultate din progresul tehnic. ...
42. b)Valorile financiare din tabel nu reprezintă angajament financiar din punct de vedere legal sau contractual. ... ... 7. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR Tabelul nr. 37 Planul de monitorizare a activităților ... 7. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE Ardelean A., 1999, Flora și vegetația din Valea Crișului Alb. University Press Publishing House, Vasile Goldiș, Arad, 311. p. Botnariuc N. și Tatole V., 2005: Cartea Roșie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București. Branzan T., 2013, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, Editura: Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă. - București: Exclus Prod. Burescu P., Cheregi V., 2002, Flora pădurilor cu funcție recreativă componentă fundamentală a calității mediului și a vieții din stațiunea balneoclimaterică Băile 1Mai Oradea, Analele Universității Craiova, 7: 155-159. Burescu P., Doniță N., Burescu L., 2002, Flora pădurilor de șleau de pe Dealurile Hidișelului, Ocol Silvic Oradea, județul Bihor, Analele Universității Oradea, Fascicula Silvicultură, 7:57-62. Cicort-Lucaciu A. Ș., Bogdan H. V., Toth A., Benzar M., Balaj L. și Vidican A. M., 2006: Research upon the feeding of the species Triturus vulgaris, Amphibia, from Poiana Tășad, Bihor county, România, Analele Universității din Craiova, s. Horticultură, Biologie, 11, pp: 307-312. Cicort-Lucaciu A-Ș., Cupșa D., Ilies D., Ilies A., Baias S., Sas I., 2011: Feeding of two amphibian species, Bombina variegata and Pelophylax ridibundus, from artificial habitats from Pădurea Craiului Mountains, România, North-Western Journal of Zoology, 7