Protocolul din 15 februarie 2011

PROTOCOLUL din 15 februarie 2011 celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului - 14-15 februarie 2011, Oradea, România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 1 august 2011 În conformitate cu prevederile art. 4 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, intrat în vigoare la data de 14 decembrie 2000, în perioada 9-10 septembrie 2009 a avut loc la Budapesta, în Ungaria, cea de-a şaptea reuniune a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului (denumită în continuare Comisia mixtă).

De la cea de-a şaptea reuniune a Comisiei mixte a avut loc câte o întâlnire a Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii, a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale, a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului şi a Grupului Roşia Montană.

Pentru pregătirea celei de-a opta reuniuni în plen a Comisiei mixte, Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, respectiv Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria (denumite în continuare părţi) s-au întâlnit la nivel de experţi la data de 14 februarie 2011, sub coordonarea domnului secretar de stat Cristian Apostol, reprezentând partea română, şi a domnului secretar de stat dr. Andras Racz, reprezentând partea ungară.

Cea de-a opta reuniune a Comisiei mixte a fost prezidată de domnul Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pădurilor din România, şi de domnul dr. Sândor Fazekas, ministrul dezvoltării rurale din Ungaria.

Lista participanţilor la cea de-a opta reuniune este prezentată în anexa nr. I.

La întâlnire a fost adoptată şi discutată următoarea ordine de zi:

5.1. pregătirea subiectelor de mediu de interes comun care vor fi abordate în cadrul celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern;

5.2. Strategia Dunării;

5.3. schimbări climatice.

În cadrul celei de-a opta reuniuni, copreşedinţii Comisiei mixte, domnul ministru Laszlo Borbely şi domnul ministru dr. Fazekas Sandor, au apreciat legătura neîntreruptă dintre experţi pe parcursul acestor ani şi şi-au exprimat convingerea că grupurile permanente de experţi şi Grupul Roşia Montană vor continua întâlnirile periodice stabilite prin regulamentele de funcţionare ale acestora în vederea continuării activităţilor comune.

Conducătorii celor două delegaţii au apreciat activitatea desfăşurată la nivelul grupurilor permanente de experţi şi la nivelul Grupului Roşia Montană.

În continuare, domnii miniştri propun ca pe agenda celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern, care va fi organizată în România, protecţia mediului să fie un punct prioritar.

În urma discuţiilor purtate în conformitate cu ordinea de zi, Comisia mixtă hotărăşte următoarele cu privire la:

Comisia mixtă a apreciat în mod pozitiv îndeplinirea următoarelor activităţi:

Comisia mixtă a stabilit următoarele priorităţi:

Comisia mixtă adoptă protocolul celei de-a şasea şedinţe a experţilor în ocrotirea naturii (anexa nr. II).

Comisia mixtă apreciază schimbul de experienţă realizat în cadrul reuniunii Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, în următoarele domenii: protecţia atmosferei, noile plafoane de emisii de poluanţi în aer (Directiva NEC), managementul deşeurilor (Strategia naţională privind managementul deşeurilor, deşeuri de echipamente electrice şi electronice).

Comisia mixtă salută schimbul de informaţii realizat la nivelul grupului de experţi pentru protecţia mediului în ceea ce priveşte raportarea obligaţiilor prevăzute în cadrul Directivei Europene 2001/81/CE în revizuire privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi poluanţi atmosferici care trebuie atinse până în 2020, inclusiv în ceea ce priveşte obligaţiile prevăzute în Protocolul de la Gothenburg.

Comisia mixtă adoptă protocolul celei de-a opta întâlniri a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului (anexa nr. III).

Comisia mixtă apreciază în mod pozitiv cooperarea bilaterală realizată cu ocazia revărsării nămolului roşu din data de 4 octombrie 2010, din Kolontar. Părţile vor lua toate măsurile în ţările lor pentru evitarea unor asemenea poluări.

Partea română a solicitat Comisiei Europene să introducă pe lista SEVESO acest tip de deşeu (nămolul roşu).

Cea de-a şasea întâlnire a Grupului Roşia Montană a avut loc la data de 27 octombrie 2010 la Bucureşti, România.

Comisia mixtă a constatat că procesul schimbului de informaţii a fost reluat ca urmare a depunerii unui nou certificat de urbanism de către dezvoltator.

Comisia de analiză tehnică a solicitat dezvoltatorului actualizarea atât a formei, cât şi a conţinutului documentaţiei proiectului, ca urmare a modificărilor survenite în legislaţia de protecţia mediului în perioada 2006-2010.

În urma predării documentaţiei actualizate, în conformitate cu legislaţia pentru protecţia mediului în vigoare, Comisia de analiză tehnică analizează calitatea şi conţinutul acesteia, iar partea română va informa partea ungară despre aceasta.

Partea română a fost de acord cu transmiterea versiunii în limba engleză a documentaţiei actualizate predate de către dezvoltator, precum şi cu transmiterea informaţiilor solicitate în timpul consultărilor transfrontieră, astfel cum a fost agreat în reuniunea din 30-31 iulie 2007, la Bucureşti.

Comisia mixtă adoptă minuta celei de-a şasea întâlniri a Grupului Roşia Montană (anexa nr. IV).

Partea română a transmis în 18 ianuarie 2011 şi partea ungară a primit în data de 9 februarie 2011 documentaţia actualizată în limba engleză, precum şi informaţiile solicitate în context transfrontieră, circa 1.600 de pagini cu termen de exprimare a punctului de vedere la data de 28 februarie 2011. Pentru partea ungară termenul pentru exprimarea punctului de vedere nu este fezabil, fiind nevoie de un termen rezonabil de mai multe luni pentru pregătirea punctului de vedere. Partea română a luat la cunoştinţă poziţia părţii ungare şi aşteaptă un răspuns oficial la această solicitare.

Comisia mixtă a fost de acord cu importanţa deosebită a schimbului permanent de informaţii legate de investiţia de la Roşia Montană.

În ceea ce priveşte alte aspecte referitoare la proiectul Roşia Montană poziţia părţii ungare rămâne neschimbată.

Comisia mixtă a analizat pozitiv colaborarea experţilor din cadrul grupului, în special cu privire la următoarele activităţi:

Acceptând programul de lucru al grupului de experţi pentru perioada 2011-2012, Comisia mixtă stabileşte următoarele sarcini:

Comisia mixtă adoptă minuta celei de-a şasea întâlnirii a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale (anexa nr. V).

5.2. Strategia Dunării La întâlnirea miniştrilor din octombrie 2010 s-a căzut de acord asupra creării unui grup comun de coordonare a ariei prioritare 5 din Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Grupul s-a constituit şi s-a întâlnit la Budapesta pe data de 10 februarie 2011 şi a convenit asupra metodologiei comune de coordonare a ariei prioritare 5.

Domnii miniştri în calitatea lor de copreşedinţi ai Comisiei mixte invită Grupul de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale să ia legătura cu Grupul de coordonare al Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi să convină asupra sarcinilor comune privind, în special, următoarele: ● întocmirea unei liste a surselor comunitare de finanţare care pot fi accesibile pentru finanţarea proiectelor comune în cadrul Strategiei Dunării, respectiv a modalităţilor de accesare a fondurilor şi termenele-limită de depunere; ● identificarea proiectelor care sunt în concordanţă cu obiectivele Strategiei Dunării, depuse în cadrul programelor finanţate de Uniunea Europeană, cu autorităţi de management din România şi Ungaria.

Activitatea comună a celor două grupuri de lucru menţionate mai sus va începe imediat după şedinţa Comisiei mixte.

5.3. Schimbări climatice Părţile şi-au exprimat interesul de colaborare în domeniul schimbărilor climatice constând în următoarele activităţi:

Partea ungară a informat partea română despre faptul că domeniul schimbărilor climatice nu intră în competenţele Ministerului Dezvoltării Rurale, ca atare propunerile vor fi transmise către ministerul cu atribuţii în domeniu.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, la cea de-a opta întâlnire a Comisiei mixte a fost încheiat prezentul protocol, care a fost acceptat de ambele părţi.

Anexele nr. I-V fac parte integrantă din prezentul protocol.

Prezentul protocol a fost semnat la Oradea, la 15 februarie 2011, în câte două exemplare originale, fiecare în limbile română şi maghiară, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României, Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pădurilor Pentru Guvernul Republicii Ungare, Sandor Fazekas, ministrul dezvoltării rurale Anexa I la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului PARTICIPANŢI:

Din România:

Scopul întâlnirii este de a evalua activităţile realizate în planul de lucru pentru perioada 2009-2010, precum şi întocmirea şi aprobarea unui plan de activitate pentru anul 2011.

PARTICIPANŢI:

Din România:

Şefii delegaţiilor au prezentat şi au evaluat succint principalele activităţi din ultimii 2 ani şi au stabilit de comun acord că activităţile realizate în cursul celor 2 ani şi-au atins scopul (anexa nr. 1 la prezentul protocol). Au fost prezentate propunerile pentru cooperarea în viitor.

Grupul de experţi a analizat şi adoptat programul de lucru pentru anul 2011 (anexa nr. 2 la prezentul protocol).

Următoarea întâlnire a grupului de experţi va avea loc în cel de-al doilea semestru din anul 2011 în Ungaria.

Prezentul protocol a fost încheiat şi semnat la Oradea, la 13 octombrie 2010, în două exemplare originale, în limbile română şi maghiară.

Din partea română, Alina Frim Din partea ungară, Peter Toth Anexa 1 la anexa nr. II la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului RAPORT privind stadiul realizării obiectivelor din programul de lucru pentru perioada 2009-2010 al Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii al Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului 1. Vizitarea siturilor de importanţă comunitară şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontieră şi intensificarea cooperării S-au executat două deplasări pe teren în zona Salontei din judeţul Bihor în vederea monitorizării dropiilor Otis tarda, pentru participarea la observaţiile sincronice a populaţiei cuibăritoare de dropii, în paralel cu evaluările făcute în Ungaria, conform programului de colaborare transfrontieră cu Parcul Naţional Koros-Maros din Ungaria.

Parcul Naţional Koros-Maros împreună cu Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior, la fel ca în anii precedenţi, au efectuat evaluarea comună a populaţiei speciei de vultur codalb (Haliaetus albicilla), precum şi a acvilei ţipătoare mici (Aquila pomarina) în zona transfrontieră.

Specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor împreună cu specialiştii din partea maghiară au efectuat 4 verificări în teren la heleşteele de la Cefa - Bihor pentru monitorizarea efectivelor de păsări de baltă ce migrează în acea zonă (în special la raţa roşie Aythya nyroca), conform programului de colaborare transfrontieră cu Parcul Naţional Koros-Maros din Ungaria.

Au fost efectuate vizite comune în luna mai în zona siturilor de importanţă comunitară Câmpia Carei şi Câmpia Ierului, scopul fiind identificarea unor posibile noi situri Natura 2000.

Din cauza resurselor financiare insuficiente din acest an au fost derulate mai puţine deplasări în teren decât în anii anteriori.

A fost elaborat un draft de set de măsuri minime de conservare pentru situl N 2000 Bazinul Inferior al Ciucului, necesare conform legislaţiei româneşti, înainte de realizarea planului de management.

Atribuirea în custodie a sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos s-a realizat în trimestrul I 2010, custodele fiind o organizaţie nonguvernamentală (ONG), la fel ca la alte situri din zona transfrontieră. Elaborarea planului de management este în sarcina custodelui desemnat, care va avea posibilitatea să folosească acest set de măsuri.

Au fost identificate alte oportunităţi de finanţare accesate de ONG, realizate în parteneriat cu Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Naţional Koros-Maros (proiecte legate de comunităţile locale din zona Cefa, vizite în Parcul Naţional Koros-Maros şi conştientizarea generaţiei tinere).

Parcul Naţional Koros-Maros împreună cu Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior, la fel ca în anii precedenţi, au efectuat evaluarea comună a populaţiei speciei de vultur codalb (Haliaetus albicilla), precum şi a acvilei ţipătoare mici (Aquila pomarina) în zona transfrontieră.

A fost realizat un plan de management de către Administraţia Parcului Natural Apuseni împreună cu un grup de specialişti desemnaţi de CE, cu susţinerea Administraţiei Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţiei Parcului Naţional Hortobagy.

A fost finalizat proiectul Life în data de 31 decembrie 2009. Raportul final realizat de Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, beneficiarul proiectului, a fost transmis în aprilie 2010 la CE şi acceptarea acestuia va avea loc în ultimul trimestru al acestui an. Cel mai important rezultat al acestui proiect cu un buget de 1.400.000 euro, desfăşurat pe o perioadă de 4 ani, este dublarea populaţiei cuibăritoare de vânturel de seară în zona-ţintă a proiectului.

Pentru asigurarea sustenabilităţii proiectului mai sus menţionat a fost aprobat proiectul "Valea Alceului şi Lunca Barcăului, situri Natura 2000 desemnate pentru conservarea vânturelului de seară", prin Programul Spaţii Verzi 2010, de către APM Bihor şi Grupul Milvus.

În cazul judeţelor Arad şi Timiş nu s-a observat prezenţa constantă a acestor păsări, ci doar apariţii de scurtă durată cu exemplare rătăcite, apărute în zona graniţei cu Serbia. Aceste exemplare probabil fac parte din populaţia de la Mokrini (Serbia), motiv pentru care s-ar putea extinde colaborarea şi în Serbia.

Au fost demarate două proiecte pentru conservarea a două specii protejate: Gyps fulvus şi Spalax leucodon.

La nivel local, ambele părţi au colaborat cu succes prin realizarea şi implementarea de proiecte comune. La acest grup de lucru fiecare parte a prezentat în linii mari proiectele comune aflate în derulare.

Proiectul LIFE+ privind "Conservarea şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei" a fost înaintat de către partea ungară la Comisia Europeană în 2009. Proiectul a fost acceptat pentru finanţare în 2010 şi va demara în octombrie 2011 şi se va finaliza în septembrie 2014, sub coordonarea Directoratului Parcului Naţional Bukk.

La pregătirea proiectului au fost parteneri Bird Life România, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Grupul Milvus din partea română, dar între timp Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului s-a retras din proiect. Bugetul aprobat al proiectului este de 4.032.828 euro, din care 74,55% este din fonduri europene. Scopul proiectului este transferul de experienţă către colegii din România şi Bulgaria, precum şi convingerea furnizorilor de electricitate privind montarea izolatorilor în zonele vulnerabile din Ungaria şi Slovacia.

Anexa 2 la anexa nr. II la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului PROGRAMUL DE LUCRU pentru anul 2011 al Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii al Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului 1. Vizitarea siturilor de importanţă comunitară şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontieră şi intensificarea cooperării Responsabili: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, ONG-uri.

Termen: permanent 2. Continuarea implementării protocolului de colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în special în ceea ce priveşte managementul pajiştilor umede de interes comunitar şi monitorizarea speciilor de păsări de interes comunitar în vederea raportării către Comisia Europeană Responsabili: Agenţiile pentru protecţia mediului Harghita, administraţiile Parcului Naţional Koros-Maros Termen: permanent 3. Colaborare între Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului: menţinerea unei colaborări permanente, respectiv monitorizarea populaţiilor speciilor de animale protejate în regiunea de graniţă Responsabili: Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros Termen: permanent 4. Colaborarea între Parcul Naţional Koros-Maros şi Parcul Natural Apuseni pentru înfiinţarea Parcului Natural Cefa (finalizarea procedurii de declarare a Parcului Natural Cefa) Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România Termen: noiembrie 2010 5. Dezvoltarea cadrului instituţional pentru administrarea Parcului Natural Cefa; demararea procedurii de stabilire a structurii de administrare Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria Termen: permanent 6. Asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului LIFE Natura "Conservarea lui Falco vespertinus în regiunea biogeografică panonică", pentru o perioadă de 4 ani Responsabili: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Grupul Milvus, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Duna-Ipoly, Directoratul Parcului Naţional Bukk, Asociaţia maghiară pentru protecţia păsărilor Termen: permanent 7. Monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în contextul Convenţiei de la Bonn Responsabili: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros Termen: permanent 8. Cooperare între instituţiile de mediu din România în privinţa implementării regulamentelor UE privind comerţul cu specii de plante şi animale sălbatice Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria Termen: permanent 9. Cooperare în scopul creării condiţiilor pentru ca autorităţile responsabile din cele două ţări să se informeze reciproc asupra capturilor de fosile din speciile non-CITES şi capturilor de valori ale patrimoniului geologic

Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria Termen: permanent 10. Dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic - transfer de experienţă între cele două părţi Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria Termen: permanent 11. Continuarea cooperării între Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, în domeniul protecţiei şi conservării valorilor naturale în zona de graniţă (proiecte comune, armonizarea planurilor de management, schimb de experienţă pentru personalul de teren) Responsabili: Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului Termen: permanent 12. Intensificarea activităţilor din cadrul parteneriatului între Parcul Naţional Bukk şi Parcul Naţional Retezat, în baza protocolului de cooperare semnat la Eger. Ariile cooperării: GIS, habitate comunitare şi prioritare, reţeaua Natura 2000, amenajarea pădurilor, ecoturism Responsabili: Directoratul Parcului Naţional Bukk, Administraţia Parcului Naţional Retezat Termen: permanent 13. Colaborare în cadrul unor proiecte comune, transfer de know-how, colaborări româno-maghiare cu experţii din cadrul grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale din cadrul Comisiei mixte româno-ungare (LIFE şi INTERREG) Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria Termen: permanent 14. Transfer de know-how în privinţa programelor de dezvoltare rurală şi de agromediu, care au ca obiectiv conservarea biodiversităţii, precum şi împădurirea terenurilor agricole în siturile Natura 2000 Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria Termen: permanent 15. Implementarea proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungaria, România şi Slovacia"

Responsabili: Grupul Milvus, Societatea Ornitologică Română, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Bukk, Directoratul Parcului Naţional Kiskunsag Termen: permanent 16. Analiza oportunităţii şi necesităţii înfiinţării unui institut internaţional de cercetare a bazinului hidrografic al Tisei Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria Termen: până la următoarea şedinţă Anexa III la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului PROTOCOL adoptat la cea de-a opta sesiune a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului Bucureşti, 27 octombrie 2010 Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la cea de-a şaptea reuniune a Grupului permanent de experţi româno-ungar pentru protecţia mediului, desfăşurat la Budapesta la 5 august 2009.

Lista de participanţi este anexată prezentului document.

Conducătorul Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din România, doamna Dorina Mocanu, a deschis şedinţa urând bun venit şi a trecut la citirea agendei şi adoptarea acesteia de către participanţi.

Agenda 1. Schimb de informaţii privind experienţa fiecărei părţi în:

Secţiunea 1:

Partea română a prezentat anumite aspecte referitoare la gradul în care au fost îndeplinite obligaţiile de raportare în conformitate cu cerinţele Directivei NEC şi a Protocolului de la Gothenburg. Mai mult, experţii români au aplicat pentru o bază de date conceptul de "niveluri şi încărcături critice" şi nevoia de a stabili un sistem naţional pentru determinarea acestor parametri luând în considerare condiţiile specifice fiecărei ţări.

Partea ungară a prezentat gradul în care au fost îndeplinite obligaţiile de raportare în conformitate cu cerinţele Directivei NEC şi ale Protocolului de la Gothenburg, precum şi modalităţile de a asigura datele necesare în determinarea nivelurilor şi încărcăturilor critice.

Mai mult, ambele părţi şi-au exprimat îngrijorarea referitor la noul plafon de emisii pentru 2020 care va fi stabilit în cadrul procesului de actualizare a Protocolului de la Gothenburg şi a Directivei NEC.

Secţiunea a 2-a:

Partea română a prezentat actele şi legislaţia subsidiară la nivel naţional referitoare la instalaţiile mari de ardere, precum şi aspecte legate de implementarea Directivei LCP şi mecanismul cantităţilor de emisii de poluanţi specifici în cadrul Programului naţional de reducere a emisiilor.

Modalitatea şi gradul obligaţiilor privind aceste facilităţi care urmăresc Tratatul de aderare a Românie la Uniunea Europeană au fost îndeplinite, precum şi provocările ridicate de cerinţele noii Directive CCS.

Partea ungară a prezentat aspectele particulare ale acestui domeniu, optând pentru aplicarea unor valori-limită de emisii, evidenţiind investiţiile semnificative făcute pentru a se supune legislaţiei specifice în acest domeniu. De asemenea a fost spus că implementarea Directivei CCS va necesita o investiţie semnificativă.

Mai mult, flexibilitatea oferită de noua legislaţie din acest domeniu a fost apreciată.

Secţiunea a 3-a:

În domeniul managementului deşeurilor, partea română a avut două intervenţii, una privind Strategia naţională pentru managementul deşeurilor şi a doua referitoare la implementarea Directivei 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

În ceea ce priveşte Strategia naţională pentru managementul deşeurilor, a fost subliniată importanţa promovării reutilizării, reciclării şi recuperării energetice a deşeurilor prin stimularea investiţiilor în acest sector şi prin întărirea capacităţii instituţionale la nivel naţional, regional şi local.

Partea ungară a menţionat că a avut oportunitatea să includă în Programul naţional pentru protecţia mediului un capitol referitor la managementul deşeurilor, care poate fi considerat o strategie în sine.

În baza acestui program, a fost creat un Plan naţional de management al deşeurilor, care include principii de bază pentru perioada 2003-2008.

Mai mult, prezentarea s-a concentrat pe următoarele aspecte: fluctuaţia preţului pentru materialele reciclate, incinerarea deşeurilor periculoase şi gospodăreşti, instrumentele economice pentru diferite fluxuri de deşeuri precum: ambalarea deşeurilor, deşeuri din cauciuc, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi deşeuri din baterii.

La final, a fost menţionat că Planul ungar de acţiune pentru managementul deşeurilor se află în proces de amendare pentru a respecta noile cerinţe ale Directivei-cadru Deşeuri.

Secţiunea a 4-a:

Partea română a avut o prezentare despre aspectele legale ale domeniului managementul deşeurilor din echipamente electrice şi electronice şi a avut o scurtă intervenţie privind împărţirea responsabilităţilor între toţi acţionarii/factorii interesaţi, precum şi proiecte, care au fost dezvoltate în acest sens.

Partea ungară a menţionat că legislaţia naţională va fi actualizată în conformitate cu noile cerinţe europene, în timp ce, în ceea ce priveşte implementarea, au fost îndeplinite toate cerinţele legislaţiei specifice în vigoare.

Secţiunea a 5-a:

Partea română a cerut părţii ungare să ofere informaţii scrise privind accidentul ecologic de la Kolontar, după cum urmează:

Întrebări privind accidentul ecologic de la Kolontar 1. Descrieţi activitatea din Kolontar şi explicaţi cum a fost reglementată această activitate.

Partea ungară a amintit informarea detaliată scrisă oferită în cadrul Consiliului de mediu al UE din octombrie 2010 şi alte informaţii prezentate pentru partea română în cadrul vizitei domnului ministru Borbely la Budapesta şi Kolontar în data de 28 octombrie 2010.

Secţiunea a 6-a:

Ca urmare a propunerii părţii române, părţile au agreat ca următoarea reuniune a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului să fie organizată în prima jumătate a anului 2011 în Ungaria. Conducătorii grupurilor ungar şi român vor circula agenda propusă pentru următoarea întâlnire pe e-mail.

În concluzie, partea română a sugerat ca dialogul privind domeniile discutate la Bucureşti să continue la nivel de experţi folosind alte forme de comunicare (de exemplu, e-mail) până la următoarea reuniune.

Protocolul a fost aprobat de conducătorii Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului:

Prezentul protocol a fost negociat în limba engleză, fiecare parte realizând traducerea în limba română şi limba maghiară. Două copii ale fiecărei versiuni din fiecare limbă (maghiară/română/engleză) au fost semnate de părţi, toate textele fiind egal autentice. Totuşi, versiunea în limba engleză reprezintă bază de clarificare a oricăror aspecte între părţi privind interpretarea textului acestui protocol.

Pentru partea română, Dorina Mocanu Pentru partea ungară, Zsuzsanna Bibok Anexă la anexa nr. III la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului LISTA PARTICIPANŢILOR la cea de-a opta reuniune a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din cadrul Comisie mixte româno-ungare pentru protecţia mediului Bucureşti, 27 octombrie 2010 Grupul de experţi pentru protecţia mediului Partea română:

Dorina Mocanu - conducătorul grupului -director, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pădurilor Franciska Zsigmond - consilier pentru afaceri europene, coordonator al Direcţiei relaţii externe şi protocol, Ministerul Mediului şi Pădurilor Iuliana Chidu - consilier pentru afaceri, Direcţia afaceri europene, Ministerul Mediului şi Pădurilor Adriana Maria Stoica - consilier superior, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pădurilor Felicia Ioana - consilier superior, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pădurilor Iliuţă Paraschiv - consilier superior, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pădurilor Simona Mihaela Ghiţă - şef serviciu, Direcţia managementul deşeurilor şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi Pădurilor Ion Nae Muşetoiu - consilier asistent, Direcţia managementul deşeurilor şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi Pădurilor Florentina Manea - director, Direcţia schimbări climatice şi dezvoltare durabilă, Ministerul Mediului şi Pădurilor Mirina Roman - şef serviciu, Direcţia schimbări climatice şi dezvoltare durabilă, Ministerul Mediului şi Pădurilor Reka Incze - translator - consilier personal al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Partea ungară:

Zsuzsanna Bibok - director adjunct, Departamentul pentru protecţia mediului şi dezvoltare, Ministerul Dezvoltării Csaba Marko - director adjunct, Departamentul pentru managementul deşeurilor, Ministerul Dezvoltării Rurale Dr. Zsuzsanna Pocsai - consilier-şef, Departamentul pentru protecţia mediului şi dezvoltare, Ministerul Dezvoltării Rurale Anexa IV la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului MINUTA celei de-a şasea reuniuni a Grupului Roşia Montană din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului Bucureşti, 27 octombrie 2010 Participanţi:

Partea română:

Dorina Mocanu - director, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pădurilor Daniela Pineta - şef serviciu, Serviciul evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pădurilor Luminiţa Andrei - consilier, Ministerul Mediului şi Pădurilor Cornel Popescu - şef serviciu, Direcţia generală pentru resurse minerale, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Felix Zaharia - secretar III, Direcţia drept internaţional şi tratate Geanina Vanghele - şef Birou SEVESO, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Administraţiei şi Internelor Liana Bojneagu - manager public, Ministerul Mediului şi Pădurilor Partea ungară:

Peter Kovacs - şef Departament pentru managementul bazinelor râurilor şi protecţia apelor, Ministerul Dezvoltării Rurale Virag Pomozi - consilier-şef, Departamentul pentru protecţia şi managementului mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale Jozsef Andor Szabo - ataşat pentru agricultură, Ambasada Republicii Ungare Reuniunea a avut loc la Bucureşti, România, în 27 octombrie 2010, la sediul Ministerul Mediului şi Pădurilor, aşa cum a fost agreat la cea de-a şasea sesiune a Comisie mixte româno-ungare desfăşurate la Snagov, în România, în 28 septembrie 2008, şi a fost reconfirmat la cea de-a şaptea reuniune a Comisiei mixte româno-ungare, desfăşurată la Budapesta, în Republica Ungară, în 10 septembrie 2009, şi ca urmare a informării oferite la data de 7 octombrie 2010 de Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Scrisoarea nr. 7.802/LB/7.10.2010.

În deschiderea întâlnirii părţile au adoptat agenda, agreată în prealabil.

Opiniile exprimate de CAT au condus la concluzia că era necesară actualizarea documentaţiei, atât forma, cât şi conţinutul, ca o consecinţă a schimbărilor legislaţiei de mediu care au avut loc între anii 2006-2010. Având în vedere că nu există un termen-limită stabilit prin legislaţia românească pentru ca dezvoltatorul să actualizeze şi să depună documentaţia revizuită pentru a îndeplini cerinţele CAT, partea română nu poate să prevadă o dată anume pentru noua depunere.

Prezenta minută (două pagini) a fost negociată în limba engleză, fiecare parte realizându-şi traducerea în limba română/maghiară. Două copii ale versiunii în limba engleză au fost semnate de către părţi, versiunea în limba engleză reprezentând baza de clarificări între părţi în ceea ce priveşte interpretarea textului minutei.

Pentru partea română, Daniela Pineta Pentru partea ungară, Peter Kovacs Anexa V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului MINUTA celei de-a şasea întâlniri oficiale a Grupului permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului Bucureşti, 11 octombrie 2010 Obiective În conformitate cu cele stipulate în Regulile de procedură ale Grupului permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale (denumit în continuare grupul de experţi), precum şi cu cele convenite la cea de-a cincea întâlnire oficială ce a avut loc la Szarvas, Ungaria, în perioada 6-7 iulie 2010, principalele obiective ale întâlnirii au fost următoarele: ● informări bilaterale privind stadiul implementării programelor operative de mediu din cele două ţări, precum şi schimb de experienţă în domeniu; ● informarea reciprocă asupra stadiului actual al proiectelor relevante pentru sprijinirea programelor de cooperare transfrontalieră, precum şi asupra proiectelor de mediu derulate în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 (PCT HU-RO); ● trecerea în revistă a stadiului implementării programului de lucru pentru perioada 2009-2010 şi stabilirea unui program de lucru pentru perioada 2011-2012.

Agenda Lista participanţilor este prezentată în anexa nr. 1 a prezentului document.

Principalele puncte de pe ordinea de zi au fost: ● informări cu privire la stadiul implementării programelor operaţionale din domeniul protecţiei mediului; ● schimb de experienţă în legătură cu Programul operaţional sectorial de mediu (România), respectiv Programul operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria); ● discuţii cu privire la strategia şi metodologia de motivare a personalului Autorităţii de management şi al organismelor intermediare; ● informări asupra proiectelor cu importanţă bilaterală; ● informări despre stadiul proiectelor aflate în lucru (perioada 2009-2010); ● pregătirea programului de lucru pentru perioada 2011-2012.

Minuta Domnul Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pădurilor, a deschis întâlnirea, subliniind importanţa cooperării grupului de lucru şi mai ales a schimbului de experienţă acumulată în timpul procesului de implementare a programelor operaţionale de mediu, făcând totodată referire şi la politica de coeziune viitoare şi la noile perspective financiare.

Doamna Doina Luminiţa Franţ şi doamna Martina Makai, în calitatea lor de lideri ai delegaţiilor române şi ungare, au deschis lucrările întâlnirii prezentând membrii delegaţiilor şi agenda.

Delegaţii au prezentat stadiul implementării programelor operaţionale de mediu - Programul operaţional sectorial mediu (România), respectiv Programul operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria) - şi au răspuns întrebărilor specifice formulate de participanţi. Prezentările se regăsesc în anexa nr. 2 a prezentului document.

În vederea continuării schimbului de experienţă în cadrul grupului de experţi, participanţii au propus pentru următoarea şedinţă, care va avea loc la Budapesta, următoarele teme de discuţie: ● evaluarea Programului operaţional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria); ● achiziţii publice (aplicarea legislaţiei naţionale şi europene, modele de documentaţii de atribuire); ● motivarea personalului AM/OI din fondurile de asistenţă tehnică; ● alte subiecte relevante.

Părţile au susţinut prezentări cu privire la stadiul actual al proiectelor de importanţă bilaterală, discutând totodată şi noile propuneri de proiecte de interes comun. Părţile au consimţit transmiterea prin e-mail a listei proiectelor de importanţă comună într-o perioadă de două săptămâni de la data întâlnirii. Grupul de experţi va colabora şi în viitor, prin actualizarea permanentă a listei de proiecte de importanţă comună şi prin informări reciproce.

Doamna Anamaria Marinescu, reprezentantă a Autorităţii Naţionale din România, a prezentat stadiul implementării, precum şi posibilităţile viitoare de finanţare a proiectelor de interes comun din sectorul de mediu, gospodărirea apelor şi protecţia naturii. Părţile au dezbătut şi posibilitatea finanţării unor proiecte în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina.

În ultima parte a întâlnirii grupul de experţi a întocmit programul de lucru pentru perioada 2011-2012 (anexa nr. 4).

Totodată, aceştia au decis că cea de-a şaptea reuniune să aibă loc în intervalul martie-aprilie 2011, în Ungaria.

Prezenta minută a fost elaborată şi semnată la data de 11 octombrie 2010 la Bucureşti, de către liderii grupurilor din cadrul Grupului permanent de experţi româno-ungar pentru proiecte şi programe internaţionale:

Martina Makai, în numele Ministerului Mediului şi Apei din Ungaria Doina Luminiţa Franţ, în numele Ministerului Mediului din România Anexa 1 la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului PARTICIPANŢII celei de-a şasea întâlniri oficiale a Grupului permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului Bucureşti, 11 octombrie 2011 ROMÂNIA Doina Franţ - director general, Direcţia generală AM POS Mediu - lider de grup Florian Burnar - director, Direcţia programe şi evaluare, Direcţia generală AM POS Mediu Jozsef-Attila Nagy - director, Direcţia asistenţă tehnică, Direcţia generală AM POS Mediu Marinela Naumescu - director, Direcţia Fondul de coeziune, Direcţia generală AM POS Mediu Aura Dragomir - şef serviciu, Direcţia fonduri structurale, Direcţia generală AM POS Mediu Mădălina Cozma - director, Direcţia proiecte şi comunicare, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Anamaria Marinescu - consilier, coordonator al Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 UNGARIA Martina Makai - şef serviciu, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul politici de mediu - lider de grup Andras Csanady - consilier şef, Ministerul Dezvoltării Rurale, Secretariatul de Stat pentru Mediu Zsuzsa Gulyasne-Nagy - consilier, Ministerul Dezvoltării Rurale, Secretariatul de Stat pentru Mediu Ors Marczin - consilier superior, Ministerul Dezvoltării Rurale, Secretariatul de Stat pentru Mediu Norbert Boros - şef compartiment, Unitatea independentă pentru PO Mediu şi Energie Anexa 2 la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului Anexa 3 (la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului Anexa 4 la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului PROGRAM DE LUCRU 2011 - 2012 întocmit cu ocazia celei de-a şasea întâlniri oficiale a Grupului permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului Bucureşti, 11 octombrie 2010 Obiectivele perioadei 2011-2012 ● Sprijinirea activităţii celorlalte grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului ● Schimb de experienţă dobândită în timpul procesului de implementare a programelor operaţionale de mediu - Programul operaţional sectorial de mediu (România), respectiv Programul operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria)

● Urmărirea implementării proiectelor din cadrul programelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeană: Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina ● Sprijin în elaborarea proiectelor comune, prin asigurarea unei bune comunicări, prin crearea unui portofoliu de proiecte şi de propuneri de proiecte comune, precum şi prin identificarea posibilelor surse de finanţare ● Urmărirea elaborării politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, armonizarea priorităţilor naţionale, acolo unde este relevant, cu accent pe aspectele specifice cooperării la nivel de proiecte de protecţia naturii Sarcini 1. Sprijinirea activităţii celorlalte grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului şi a Comisiei maghiaro-române de gospodărire a apelor prin furnizarea de informaţii cu privire la posibilităţile şi mecanismele relevante de finanţare, precum şi prin identificarea de noi posibile surse de finanţare pentru necesarul de investiţii identificat de către aceştia 2. Informări bilaterale asupra procesului de implementare a Programului operaţional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria), incluzând următoarele elemente: