Protocolul din 4 martie 2011

PROTOCOLUL din 4 martie 2011 sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 354 din 20 mai 2011 În baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Gyula, pe teritoriul Republicii Ungare, în perioada 28 februarie-4 martie 2011, sesiunea a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

Au participat:

Delegaţia părţii române:

Dan Cârlan - împuternicit guvernamental David Csaba - supleant al împuternicitului guvernamental Ovidiu Gabor - supleant al împuternicitului guvernamental Anna Peter - secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice Dr. Victor Popescu - şeful Subcomisiei de calitate a apei Dorin-Octavian Corcheş - expert Valentina Ungureanu - expert Delegaţia părţii ungare:

Dr. Kling Istvan - împuternicit guvernamental Kovacs Peter - supleant al împuternicitului guvernamental Domahidy Laszlo - secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice Dr. Fekete Endre - şeful Subcomisiei de calitate a apei Galbats Zoltan - şeful Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie Bak Sandor - expert Luczi Gergely - expert Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului sesiunii a XXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Târgu Mureş la 16 aprilie 2010 II. Diverse I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului sesiunii a XXI-a a Comisiei I.1. Activitatea Subcomisiei ad-hoc pentru armonizarea regulamentelor în vigoare cu Acordul hidrotehnic şi elaborarea de noi regulamente, conform cap. III art. 11 paragraful 14 din Acord.

I.1.a. Comisia constată:

Subcomisia ad-hoc propune ca, la următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, experţii părţilor să prezinte câte o argumentare tehnică detaliată asupra punctelor de vedere exprimate în procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei desfăşurate la Târgu Mureş în perioada 22-26 noiembrie 2010 şi să analizeze dacă acestea au efecte asupra regulamentului. ● La "Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne":

Subcomisia ad-hoc propune Comisiei aprobarea anexelor refăcute. ● La "Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară":

Subcomisia ad-hoc constată că Subcomisia de calitate a apei a propus modificarea art. 5 lit. d, art. 9 şi art. 14 lit. b din Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, după cum urmează: "Frecvenţa şi data prelevării probelor de apă

Art. 5

Art. 9

Pentru evaluarea calităţii apelor se utilizează cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, bacteriologice şi dintre indicatorii biologici clorofila «a», care se efectuează anual, câte 12 de fiecare parte, care se vor înscrie în buletine centralizatoare pe fiecare râu şi vor fi transmise reciproc, după cum urmează:

Pentru evaluarea rezultatelor fizico-chimice, bacteriologice şi dintre indicatorii biologici clorofila «a» se utilizează următoarele valori statistice: valoarea minimă, valoarea medie, valoarea maximă, valoarea cu asigurare (în general de 90% percentile). În cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea cu asigurare de 10% percentile, în cazul pH-ului ambele, luându-se în considerare, în acest caz, încadrarea în clasa de calitate cea mai defavorabilă. Datele se vor înscrie în tabelul centralizator cuprins în anexa nr. 6.1 la prezentul regulament. Valorile indicatorilor substanţelor organice specifice, măsurate în apă, vor fi prezentate în acelaşi tabel, fără a fi calculate în cazul lor valorile statistice.

Datele referitoare la indicatorii biologici se vor înscrie în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.2 la prezentul regulament.

Tabelele centralizatoare cu datele anuale pentru fiecare curs de apă vor fi transmise reciproc de către părţi, pe cale electronică, în primul trimestru al anului următor celui analizat." "Dispoziţii finale

Art. 14

Totodată se modifică anexele nr. 5.1, 5.2 şi 6.2 la regulament şi se abrogă anexa nr. 6.3 a-e.

Subcomisia ad-hoc propune Comisiei aprobarea acestor modificări ale regulamentului, precum şi a anexelor refăcute. ● Necesitatea revizuirii şi modernizării următoarelor regulamente: > "Regulamentul privind procedura aplicabilă proiectelor de natură a provoca impact transfrontier", împreună cu "Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier"; > "Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare"; > "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transfer de apă şi pompări de ape interne", în sensul separării celor două capitole (cap. I "Transfer de apă" şi cap. II "Pompări de ape interne") în două regulamente diferite.

Anexele vor fi modificate de către fiecare parte şi se vor aplica imediat, urmând a intră în vigoare după aprobarea lor la următoarea sesiune a Comisiei.

I.1.b. Comisia hotărăşte:

I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apelor I.2.a. Comisia constată:

Evaluarea stării calităţii cursurilor de apă a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice efectuate în anul 2009 de către ambele părţi, în conformitate cu art. 9 al regulamentului.

În ceea ce priveşte calitatea apei, în anul 2009 numărul cazurilor care indică o tendinţă de îmbunătăţire a calităţii este de 70, iar a celor care indică o tendinţă de înrăutăţire a calităţii este de 46. Se păstrează tendinţa generală de îmbunătăţire calitativă a apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară.

Evaluarea nu a ţinut cont de influenţa debitului în momentul recoltării.

Conform rezultatelor părţii române, încadrarea secţiunilor de frontieră ale râurilor Tur, Someş, Crişul Repede şi Mureş după evaluarea finală a rezultatelor biologice se situează în clasa a II-a de calitate - stare ecologică bună, iar în cazul secţiunilor de frontieră ale râurilor Barcău, Ier, Crişul Negru şi Crişul Alb se situează în clasa a III-a de calitate - stare ecologică moderată.

Situaţia cea mai proastă a fost înregistrată în secţiunea de frontieră a râului Crasna, care se încadrează în clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă.

Centralizând rezultatele analizelor biologice ale părţii ungare putem trage concluzia că majoritatea cursurilor de apă transfrontaliere se încadrează în clasa a III-a de calitate - stare ecologică moderată, pe când râul Mureş se încadrează în clasa a IV-a de calitate - stare ecologică slabă, iar râul Crasna în clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă.

La prelevarea efectuată în data de 24 august 2010 pe teritoriul român, în secţiunea Nădlac a râului Mureş, în cadrul colaborării româno-ungare, au participat două laboratoare din Ungaria şi 5 laboratoare din România.

Prelucrarea probelor a fost efectuată independent, în condiţiile proprii ale fiecărui laborator.

În scopul creşterii şirului de date statistice, faţă de practica anilor anteriori, prelucrarea probelor pentru indicatorii chimici generali a fost efectuată şi de laboratoarele din Cluj-Napoca, Târgu Mureş, precum şi de laboratorul din Deva, aparţinând Administraţiei Bazinale de Apă Mureş.

Evaluarea rezultatelor obţinute la analiza probei naturale a fost efectuată pe baza schemei de evaluare z-score (scorul z) de către laboratorul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Ocrotirea Naturii şi Gospodărirea Apelor de dincolo de Tisa Debrecen (TI-KTVF).

Comparând rezultatele intercalibrării din acest an cu cele de anul trecut se poate constata o îmbunătăţire. În cazul intercalibrării din acest an rezultatele laboratoarelor care au efectuat determinări în ambele ocazii prezintă împrăştiere mai mică. Părţile au căzut de acord că sistemul GC-FID este mai puţin adecvat analizei PAH-uri din probe naturale, din cauza selectivităţii reduse şi limitei de cuantificare ridicate.

Pe baza rezultatelor evaluate, toate cele 8 laboratoare au obţinut calificativul "foarte bine" în cadrul acţiunii de intercalibrare.

În data de 24 august 2010, în cadrul intercalibrării româno-ungare, laboratoarele au prelevat şi probe biologice în secţiunea Nădlac a râului Mureş, în vederea determinării concentraţiei de clorofilă "a", a numărului de indivizi şi a compoziţiei taxonomice a fitoplanctonului, a abundenţei şi a compoziţiei taxonomice a fitobentosului şi a macronevertebratelor acvatice.

S-a distribuit câte o probă sintetică (cultură de Scenedesmus), în scopul determinării numărului de unităţi algale ale fitoplanctonului.

În paralel cu prelevarea probelor s-a efectuat determinarea concentraţiei de clorofilă cu ajutorul spectrofluorometrului (fluoroprobe) din dotarea laboratorului din Cluj-Napoca.

Rezultatele analizelor au fost evaluate de către experţii biologi ai laboratorului din Debrecen. Deşi au existat diferenţe, valorile indicilor utilizaţi de către partea ungară şi rezultatele evaluărilor finale au diferit doar în mică măsură în cazul tuturor laboratoarelor.

În totalitate, acţiunea de intercalibrare chimică şi biologică a laboratoarelor participante poate fi calificată ca fiind de succes.

La întâlnire s-au discutat aspecte privind armonizarea metodologiilor de prelevare, analiză şi evaluare a sistemelor de clasificare pentru fitoplancton, clorofila "a", fitobentos şi macronevertebrate.

Experţii biologi ai părţilor au schimbat informaţii (tipologie, indici, EQR-uri etc.) despre metodele naţionale.

I.2.b. Comisia hotărăşte:

I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor I.3.a. Comisia constată:

Împuternicitul guvernamental al părţii române informează că acumularea permanentă Suplacul de Barcău, situată pe râul Barcău, a fost finalizată şi pusă în funcţiune în decembrie 2010.

Prin realizarea acestei lucrări se reduce debitul Q(1%) pe râul Barcău în secţiunea Suplacul de Barcău de la 202 mc/s la 100 mc/s. Totodată, efectul acumulării este de reducere a debitului Q(1%) în frontieră de la 450 mc/s la 350 mc/s, cu efecte pozitive pe teritoriul Republicii Ungaria.

Odată cu realizarea acestei acumulări partea română consideră compensate lucrările executate de partea ungară pe râul Crişul Alb.

Împuternicitul guvernamental al părţii ungare a luat cunoştinţă de informarea împuternicitului guvernamental al părţii române conform căreia acumularea permanentă Suplacul de Barcău a fost finalizată şi pusă în funcţiune în decembrie 2010.

În legătură cu inundaţiile produse în anul 2000 pe râul Crişul Alb, care au pus în pericol vieţi omeneşti şi bunuri materiale, împuterniciţii guvernamentali ai părţilor constată că situaţia de criză a fost rezolvată eficient prin colaborarea specialiştilor celor două părţi.

Activitatea de apărare împotriva inundaţiilor din acea perioadă şi investiţiile ulterioare făcute de partea română în domeniul prevenirii inundaţiilor au fost bazate pe colaborări fructuoase anterioare care pot fi exemple pozitive pentru viitor.

În conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare.

Totodată, au constat că procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului sesiunii a XI-a a Comisiei.

Experţii părţilor şi-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, desfăşurată în perioada care s-a scurs de la ultima verificare.

Volumele de apă transferate în perioada 3-7 mai 2010 au fost:

Pentru Domeniile Hergheliei Mezohegyes - 215.000 mc Pentru SRL Dombegyhazi Vizgazdalkodasi Nonprofit - 56.400 mc Total - 271.400 mc

Experţii părţilor propun să fie verificată capacitatea de transport a canalului de către experţii organelor hidrotehnice teritoriale competente prin măsurători de debit în comun, în perioada în care se tranzitează apă prin acesta.

Experţii părţilor propun ca o grupă comună de specialişti să analizeze situaţia creată în teren şi să prezinte Subcomisiei până la următoarea întâlnire propuneri de soluţionare a situaţiei.

I.3.b. Comisia hotărăşte:

I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie I.4.a. Comisia constată:

Experţii părţilor propun continuarea schimbului de experienţă în cadrul unei întâlniri ce se va desfăşura la Bucureşti, în perioada septembrie-octombrie 2011.

Experţii părţilor propun ca activitatea să se desfăşoare în continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 al procesuluiverbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Arad la 13 februarie 2002.

Canalul Cutaş La solicitarea părţii ungare, în data de 28 iunie 2010 a avut loc întâlnirea experţilor din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri (Oradea) şi Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Ocrotirea Naturii şi Gospodărirea Apelor de dincolo de Tisa Debrecen (TI-KTVF), în vederea prelevării probei de apă. S-a prelevat o probă comună de apă din canalul CC2, în secţiunea situată în amonte de confluenţa cu canalul Cutaş.

Rezultatele analizelor efectuate nu arată modificări ale calităţii apei în comparaţie cu rezultatele analizelor efectuate în anii anteriori.

Experţii părţilor propun să se preleveze încă o probă în anul 2011 şi, numai în cazul în care se constată îmbunătăţirea calităţii apei, se vor analiza posibilităţile tehnice de tranzitare.

Experţii părţilor au convenit ca prelevarea probei comune de apă să se facă dintr-o secţiune pe canalul CC2 situată în aval de intersecţia cu canalul Cutaş.

Canalul Ghepeş Având în vedere că lungimea canalului Ghepeş este de 22,37 km (lungime pe care urmează să se efectueze măsurătorile topografice) şi că până în prezent ANIF a efectuat ridicări doar între frontieră şi canalul ANT (CPE2), experţii părţilor consideră necesară continuarea măsurătorilor geodezice de pe teritoriul român.

După efectuarea măsurătorilor va fi posibilă elaborarea unui studiu comun privind posibilitatea de tranzitare a apei pe canalul Ghepeş din canalul colector.

Experţii părţilor vor realiza un proiect comun pentru rezolvarea problematicilor mai sus menţionate, propunere de proiect care trebuie să fie depusă în cadrul Programului de cooperare transfrontalier Ungaria-România 2007-2013.

Experţii părţilor propun ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, organele hidrotehnice teritoriale, în urma unei verificări comune în teren, să realizeze o informare comună privind starea canalelor şi a cursurilor de apă, lucrările hidrotehnice de pe acestea şi să analizeze regimul de curgere a acestora.

Experţii părţilor au pus întrebări în scopul clarificării unor aspecte tehnice. În urma răspunsurilor de clarificare se constată că volumele de apă totale extrase în prezent şi în viitor din corpurile de apă subterane aparţinând conului aluvionar al Mureşului vor fi aceleaşi, doar că distribuţia volumelor extrase se schimbă pe corpuri de apă, crescând volumele extrase din corpul de apă subterană de pe teritoriul român şi reducându-se volumele extrase din corpurile de apă subterane de pe teritoriul ungar.

Experţii părţilor propun ca, în studiile de specialitate pe care le derulează în prezent cele două companii, să fie incluse: starea corpurilor de apă, obiectivele de mediu şi măsurile pentru atingerea acestora prevăzute în planurile de management ale ţărilor, analizând efectul în viitor al exploatării asupra corpurilor, astfel ca starea bună actuală a corpurilor de apă subterane să nu fie afectată.

Experţii părţilor propun ca experţii celor două ţări implicaţi în problematicile menţionate anterior din planurile de management ale ţărilor să fie implicaţi în derularea studiilor de specialitate.

Experţii părţilor propun ca, în condiţiile în care acest proiect se va implementa, companiile să facă o informare anuală la Subcomisie referitor la: volumul de apă exploatat, volumul de apă transferat, datele furnizate prin sistemul de monitoring şi influenţele cantitative şi calitative asupra corpului de apă.

Experţii părţilor propun Comisiei ca, în condiţiile în care acest proiect se va implementa, să se modifice şi regulamentele specifice privind transferul de apă.

Activitatea Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă:

Comisia constată:

Experţii părţii ungare vor informa experţii părţii române cu privire la informaţiile menţionate mai sus până la data de 31 martie 2011.

I.4.b. Comisia hotărăşte:

I.5. Întâlnirea împuterniciţilor în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice În anul 2010 nu a avut loc întâlnirea împuterniciţilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.

În data de 29 noiembrie 2010, împuterniciţii guvernamentali ai celor două părţi au participat la inaugurarea acumulării permanente Suplacu de Barcău de pe râul Barcău.

I.6. Colaborarea organelor teritoriale:

I.6.a. Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părţilor, desfăşurată între cele două sesiuni, în diferitele domenii ale gospodăririi apelor, care formează sau sunt întretăiate de frontieră de stat.

I.6.b. Comisia hotărăşte sprijinirea în continuare a colaborării directe între organele hidrotehnice teritoriale, precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părţi.

I.7. Examinarea programului lucrărilor noi I.7.a. Comisia constată:

În perioada de la sesiunea a XXI-a a Comisiei (Târgu Mureş, 12-16 aprilie 2010) şi până la prezenta sesiune, partea română, în înţelesul "Regulamentului privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier", a transmis spre examinare documentaţia "Punerea în siguranţă a digului de apărare pe râul Mureş, mal drept, la Pecica, judeţul Arad".

Documentaţia transmisă a fost examinată şi avizată favorabil de către partea ungară.

I.7.b. Comisia hotărăşte:

Organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontalier, conform procedurii prevăzute în "Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier".

I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistenţă tehnică sau financiară terţă I.8.a. Comisia constată că în cadrul subcomisiilor părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune realizate cu asistenţă tehnică şi financiară terţă aflate în derulare.

I.8.b. Comisia hotărăşte sprijinirea şi urmărirea în continuare, cu atenţie, a proiectelor care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului cu asistenţă tehnică şi financiară terţă, precum şi celor din bazinele hidrografice ale Tisei şi al Dunării.

I.9. Următoarea întâlnire a Comisiei Comisia hotărăşte ca următoarea sesiune ordinară a Comisiei aferentă anului 2011 să aibă loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2011 sau cel mai târziu în trimestrul I al anului 2012.

II. Diverse Comisia salută şi sprijină colaborarea româno-ungară în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

Comisia solicită să fie informată de către responsabilii de temă naţionali, în mod continuu, despre situaţia elaborării strategiei. * Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul protocol.

Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform cap. III, art. 10, pct. 5 al Acordului.

Odată cu acesta îşi pierd valabilitatea:

Prezentul protocol a fost semnat la Gyula la 4 martie 2011, în câte două exemplare originale, fiecare în limbile română şi maghiară, toate textele fiind egal autentice.

Pentru partea română, Dan Cârlan Pentru partea ungară, Dr. Kling Istvan Anexa 1 la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 4.a la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Schimbul zilnic curent al datelor hidrologice Transmiterea telegramelor HYDRA Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea română se referă la următoarele staţii:

Observaţie:

Staţiile cu "*" se raportează la Marea Baltică.

CA - cota de atenţie CI - cota de inundaţie CP - cota de pericol Se transmit: * cotele apelor de dimineaţă şi din seara anterioară; * debitul de dimineaţă; * temperatura apei; * formaţiunile de gheaţă.

Ora transmiterii: ora 10, ora locală.

Modul de transmitere:

INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Totodată, INHGA va transmite datele prin e-mail la VITUKI. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.

La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel: ● ABA Someş - Tisa va depune datele prin serverul FTP la FETIKOVIZIG ● ABA Crişuri Oradea va depune datele prin serverul FTP la KORKOVIZIG ● ABA Mureş va depune datele prin serverul FTP la ATIKOVIZIG ● ABA Someş-Tisa va transmite datele prin e-mail la FETIKOVIZIG ● ABA Crişuri Oradea va transmite datele prin e-mail la KORKOVIZIG ● ABA Mureş va transmite datele prin e-mail la ATIKOVIZIG Forma transmiterii: zczc srro40 yrbk YYGGgg hhxx YYGG 00067 44102 ........................ = .................................... Codul FM 67 - VI HYDRA 44834......................... = nnnn, unde YY = ziua, GG = ora (06 UTC) gg = 00 (minute) Modul de completare a datelor lipsă:

Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către INHGA pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la VITUKI. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA până în data de 7 a lunii următoare.

Anexa nr. 4.b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Schimbul zilnic curent al datelor hidrologice Transmiterea telegramelor HYDRA Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea ungară se referă la următoarele staţii: -------- *Se vor transmite fişele tip anuar de la staţia Kismarja în loc de Pocsai.

Se transmit: * cotele apelor de dimineaţa şi din seara anterioară; * debitul de dimineaţă; * temperatura apei; * condiţiile de gheaţă.

Ora transmiterii: ora 10, ora locală.

Modul de transmitere:

VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Totodată, VITUKI va transmite datele prin e-mail la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.

Forma transmiterii: zczc srhu50 habp YYGGgg hhxx YYGG 00064 42522 .........................= ................................... Codul FM 67 - VI HYDRA 46503 .........................= nnnn, unde YY=ziua, GG=ora (06 UTC), gg = 00 (minute) Modul de completare a datelor lipsă:

Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către VITUKI pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la INHGA. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI până la data de 7 a lunii următoare.

Anexa 2 la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 6.a la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Schimbul de prognoze hidrologice Transmiterea telegramelor HYFOR Prognoza hidrologică elaborată de partea română se va întocmi pentru următoarele staţii:

Observaţii: Staţia cu "*" cu transmitere zilnică de prognoze.

Staţia cu "**" se raportează la Marea Baltică.

Se transmite:

În cazul cotelor normale, zilnic, prognoza nivelurilor şi debitelor se face numai pentru staţiile marcate cu "*"

Ora transmiterii: zilnic, ora 10 - ora locală, pentru staţiile notate cu "*".

Modul de transmitere:

INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Totodată, INHGA va transmite datele prin e-mail la VITUKI.

Se transmite:

În cazul cotelor ce se află peste cota de atenţie se va transmite prognoza nivelului maxim de viitură şi a momentului producerii acestuia (H, cm, ziua, ora) pentru toate staţiile din tabel. Pe măsura derulării evenimentelor hidrometeorologice, prognoza va fi amendată.

Ora transmiterii: după ce prognoza a fost elaborată, în cazul cotelor ce depăşesc cota de atenţie.

Modul de transmitere:

INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Totodată, INHGA va transmite datele prin e-mail la VITUKI.

La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel: ● ABA Someş-Tisa va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza ● ABA Crişuri Oradea va depune datele prin serverul FTP la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen ● ABA Mureş va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Inferioară Szeged ● ABA Someş-Tisa va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza ● ABA Crişuri Oradea va transmite datele prin e-mail la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen ● ABA Mureş va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Inferioară Szeged Forma transmiterii:

Pentru datele zilnice transmise prin calculator: zczc fgro70 yrbk YYGGgg HYFOR YYGG 00064 44119 22 8H(1)H(1)H(1)H(1)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1) 33 8QQQe(q) M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)= ................................. cod FM 68-VI.......... HYFOR 44612 22 8H(1)H(1)H(1)H(1)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1) 33 8QQQe(q) M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)= 44622 22 8H(1)H(1)H(1)H(1)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1) 33 8QQQe(q) M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)= 44622 22 8H(2)H(2)H(2)H(2)M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2) 33 8QQQe(q) M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)= nnnn, unde:

M=luna, YY=ziua, GG=ora (06 UTC), gg=00 (minute) Prognoza când maximul de viitură depăşeşte faza I: fgro71 yrbk YYGGgg HYFOR YYGG 00064 42027 22 6H(1)H(1)H(1)H(1)[6H(2)H(2)H(2)H(2)]M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)][(M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)] cod HYFOR 46503 22 6H(1)H(1)H(1)H(1)[6H(2)H(2)H(2)H(2)]M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)][M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)] nnnn, unde:

M - luna, YY - ziua, GG - ora (UTC) [6H(2)H(2)H(2)H(2)], [M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)] - opţional, valoarea maximului de viitură prognozat Anexa nr. 6.b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Schimbul de prognoze hidrologice Transmiterea telegramelor HYFOR Prognoza hidrologică elaborată de partea ungară se va întocmi pentru următoarele staţii:

Se transmit: ● În cazul cotelor normale, prognoza nivelurilor şi debitelor pentru toate staţiile din anexă, exceptând staţia Tisa-Szeged pentru care se transmite numai debitul. ● În cazul cotelor ce se află peste cota aferentă fazei I, respectiv până când nivelurile coboară sub limita fazei I, se transmite prognoza nivelurilor, debitelor, prognoza nivelului maxim de viitură şi a momentului producerii acestuia (cm, ziua, ora).

Ora transmiterii: ● zilnic, ora 10 - ora locală; ● după ce prognoza a fost elaborată, în cazul cotelor ce depăşesc cota aferentă fazei I.

Modul de transmitere: ● VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Totodată, VITUKI va transmite datele prin e-mail la INHGA. ● După atingerea cotei aferente fazei I, VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Totodată, VITUKI va transmite datele prin e-mail la INHGA.

Forma transmiterii:

Pentru prognoza zilnică: zczc srhu50 habp YYGGgg HYFOR YYGG 00064 42027 22 8HHHH M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)8HHHH M(2)Y(2)Y(2)G(2)G.....8HHHH M(4)Y(4)Y(4)G(4)G(4) 42027 33 8QQQe(q)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)8QQQe(q)M(2)Y(2)Y(2)G(2)G....8QQQe(q)M(4)Y(4)Y(4)G(4)G(4) cod FM 68-VI - HYFOR 46503 22 8HHHH M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)33 8QQQe(q)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1) nnnn Prognoza când maximul de viitură depăşeşte faza I:

FGHU52 HABP YYGGgg HYFOR YYGG 00064 42027 22 6H(1)H(1)H(1)H(1)[6H(2)H(2)H(2)H(2)]M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)][M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)] . . cod FM 68 - VI HYFOR 46503 22 6H(1)H(1)H(1)H(1)[6H(2)H(2)H(2)H(2)]M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)][M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)] nnnn, unde M - luna, YY - ziua, GG - ora (UTC) [6H(2)H(2)H(2)H(2)], [M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)] - opţional, valoarea maximului de viitură prognozat.

Anexa 3 la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 9 la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Adresele poştale şi telefoanele instituţiilor care participă la schimbul de date meteorologice şi hidrologice Pentru partea română:

Organe centrale:

Telefon + fax: +40-21-3163732 Telefon + fax: +40-21-3161191 Mobil: +40-723-344447 E-mail: meteorolog@meteoromania.ro prognoza.meteo@meteoromania.ro 2. Administraţia Naţională "Apele Române":

Str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1, codul 010018, Bucureşti, România Telefon centrală: +40-21-3110146 Telefon mobil: +40-788-235751 +40-788-235752 +40-788-235753 Dispeceratul central:

Telefon/Fax: +40-21-3103526 E-mail: dispecer@rowater.ro Secretariat:

Telefon: +40-21-3151301 Fax: +40-21-3122174 Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Centrul Naţional de Prognoze Bazinale:

Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 97, sectorul 1, codul 013686, Bucureşti, România Tel. +40-21-3179994;

Fax: +40-21-3179995;

Mobil: +40-724405329;

E-mail: comun@hidro.ro Organe locale:

Administraţia Naţională "Apele Române"

Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa:

Str. Vânătorului nr. 17, codul 3400, Cluj-Napoca, România Telefon centrală: +40-264-433028 Telefon mobil: +40-788-235758 +40-788-235759 +40-746-046240 Dispecerat:

Telefon + fax: +40-264-433021 Fax: +40-264-433026 +40-364806670 Mobil: +40-740316686 +40-765035532 +40-770967847 E-mail: dispecer@dast.rowater.ro Administraţia Naţională "Apele Române"

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri:

Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, codul 3700, România Dispecerat:

Telefon/Fax: +40-259-444237 E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro Secretariat:

Telefon: +40-259-443892 Administraţia Naţională "Apele Române"

Administraţia Bazinală de Apă Mureş:

Str. Samuel Koteles nr. 33, Târgu Mureş, codul 4300, România Telefon: +40-265-265420 +40-265-261303 Fax: +40-265-265303 Fax: +40-265-267955 E-mail: dispecer@dam.rowater.ro Anexa 4 la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 5.1/5.1. sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/ Szabalyzat a magyar-român hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Metode de analiză utilizate (standard, exprimare rezultate, interval acceptabil)/ Alkalmazott vizsgalati modszerek (szabvany, eredmenyek megadasi modja, elfogadhato tartomany) Anexa 5 la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa 5.2 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Metodele biologice utilizate (prelevare, analiză şi evaluare) Anexa 6 la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 6.2/6.2. sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/ Szabalyzat a magyar-român hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizmino segenek kovetesere Râul: ...................

Folyo: ..................

Evaluarea rezultatelor analizelor efectuate în zona de frontieră în anul ......

A hatar kozeleben ......... Evben vegzett vizsgalatok eredmenyeinek ertekelese *Font 9* -------------