Plângere penală: cum o depui la poliție sau la parchet
Ați fost lovit, amenințat, înșelat, vi s-a furat ceva sau cineva v-a intrat în casă? Calea prin care anunțați statul este sesizarea organelor de urmărire penală. Codul de procedură penală cunoaște două forme: plângerea, făcută de persoana vătămată prin infracțiune (art. 289), și denunțul, prin care orice persoană anunță săvârșirea unei infracțiuni, chiar dacă nu ea a fost victima (art. 290).
Ghidul se adresează persoanelor fizice care vor să depună o plângere fără să o vadă restituită sau clasată din motive de formă. Explicăm ce trebuie să cuprindă plângerea, unde o depuneți (poliție sau parchet), ce este plângerea prealabilă și de ce termenul de 3 luni este decisiv, cum cereți despăgubiri prin constituirea ca parte civilă și ce faceți când procurorul dispune clasarea: plângerea la procurorul ierarhic superior și apoi la judecătorul de cameră preliminară, fiecare în 20 de zile.
Rezultatul unei plângeri bine făcute este un dosar penal înregistrat, în care aveți drepturile persoanei vătămate (art. 81): să propuneți probe, să consultați dosarul, să fiți informat despre stadiul urmăririi penale și să fiți asistat de avocat. Pentru recuperarea prejudiciului pe cale civilă există ghidul separat despre despăgubiri.
Date esențiale
Termen
Pentru infracțiunile urmărite numai la plângerea prealabilă (de exemplu lovirea simplă, amenințarea, violarea de domiciliu, abuzul de încredere), plângerea trebuie introdusă în 3 luni din ziua în care ați aflat despre faptă (art. 296 alin. (1) din Codul de procedură penală); după acest termen fapta nu mai poate fi urmărită (art. 157 din Codul penal).
Împotriva unei ordonanțe de clasare faceți plângere la procurorul ierarhic superior în 20 de zile de la comunicare (art. 339 alin. (4)), iar dacă vi se respinge, la judecătorul de cameră preliminară tot în 20 de zile de la comunicare (art. 340 alin. (1)). Constituirea ca parte civilă se face până la începerea cercetării judecătorești (art. 20 alin. (1)).
Ce trebuie să faci
Stabiliți dacă faceți plângere sau denunț și dacă fapta cere plângere prealabilă. Dacă infracțiunea v-a vătămat pe dumneavoastră, faceți plângere (art. 289 alin. (1) din Codul de procedură penală); dacă doar ați aflat de ea, faceți denunț, care se depune numai personal (art. 290).
Verificați apoi în Codul penal articolul care descrie fapta. Dacă textul spune „acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”, fără plângerea dumneavoastră nu se poate face nimic (art. 288 alin. (2) CPP). Așa este la lovire sau alte violențe în forma simplă (art. 193), amenințare (art. 206), hărțuire (art. 208), violare de domiciliu (art. 224) și abuz de încredere (art. 238). Înșelăciunea (art. 244) se urmărește din oficiu, dar împăcarea înlătură răspunderea penală.
Strângeți dovezile înainte de a merge la poliție. Fotografii ale leziunilor și ale bunurilor distruse, capturi de ecran cu mesajele amenințătoare (cu data și numărul de telefon sau contul vizibil), extrase de cont pentru transferurile către escroc, contractul sau chitanța pentru bunul încredințat, numele și telefoanele martorilor.
La vătămări corporale mergeți cât mai repede la serviciul de medicină legală pentru certificat medico-legal: numărul zilelor de îngrijiri medicale influențează încadrarea faptei (art. 193 alin. (2) și art. 194 din Codul penal). Păstrați originalele; la plângere atașați copii și menționați că originalele pot fi prezentate. Fără mijloace de probă indicate, plângerea nu este nulă, dar cercetarea pornește mai greu și riscul unei clasări pentru lipsă de probe (art. 16 alin. (1) lit. c) CPP) crește.
Redactați plângerea cu toate mențiunile obligatorii. Potrivit art. 289 alin. (2) CPP, plângerea cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului, descrierea faptei, indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Descrieți fapta cronologic: data, ora, locul exact, ce s-a întâmplat, cine a fost de față, ce prejudiciu ați suferit. Nu este nevoie să indicați articolul din Codul penal, dar ajută. La final scrieți explicit că „formulez plângere penală” și, dacă este cazul, că vă constituiți parte civilă cu o sumă estimată. Semnați plângerea (art. 289 alin. (4)). O plângere incompletă sau neclară vi se restituie cu indicarea elementelor lipsă (art. 294 alin. (2)), iar la plângerea prealabilă timpul pierdut contează în cele 3 luni.
Depuneți plângerea și cereți numărul de înregistrare. Plângerea se poate depune la orice secție de poliție sau direct la parchet; plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului (art. 295 alin. (2)). Dacă ați greșit organul, plângerea se trimite din oficiu celui competent (art. 289 alin. (9)), iar plângerea prealabilă depusă în termen la un organ necompetent rămâne valabilă (art. 296 alin. (4)).
Puteți depune plângerea personal, prin poștă cu confirmare de primire, prin mandatar cu procură specială (art. 289 alin. (3)) sau electronic, dar numai cu semnătură electronică (art. 289 alin. (5)). Plângerea orală se consemnează într-un proces-verbal (art. 289 alin. (6)). Depunerea este gratuită. Păstrați exemplarul cu numărul și data înregistrării: este dovada că ați respectat termenul.
Cereți despăgubirile prin constituirea ca parte civilă. Acțiunea civilă în procesul penal urmărește repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune după regulile răspunderii civile delictuale (art. 19 CPP; art. 1.349 și art. 1.357 din Codul civil). Constituirea se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor (art. 20 alin. (2) CPP), până la începerea cercetării judecătorești (art. 20 alin. (1)).
Despăgubirea cuprinde pierderea suferită, câștigul nerealizat și cheltuielile făcute pentru limitarea pagubei (art. 1.385 din Codul civil), plus prejudiciul moral (art. 19 alin. (5) CPP). Cererile pentru despăgubiri decurgând din cauze penale sunt scutite de taxa judiciară de timbru (art. 29 alin. (1) lit. i) din OUG nr. 80/2013). Constituirea ca parte civilă întrerupe prescripția dreptului la despăgubire (art. 2.537 pct. 3 din Codul civil).
Urmăriți dosarul și folosiți-vă drepturile de persoană vătămată. Cereți în scris să fiți informat despre stadiul urmăririi penale, indicând o adresă din România sau o adresă de e-mail (art. 81 alin. (1) lit. d) CPP). Puteți propune probe, de exemplu audierea unor martori sau ridicarea înregistrărilor video, puteți consulta dosarul și puteți fi asistat de avocat (art. 81 alin. (1) lit. b), e) și h)).
Imagini de pe camerele de supraveghere, înregistrări bancare sau date de trafic se păstrează doar o perioadă limitată, așa că cereți administrarea lor imediat. Dacă vă împăcați cu făptuitorul sau vreți să retrageți plângerea prealabilă, aflați că retragerea este posibilă până la hotărârea definitivă și înlătură răspunderea penală (art. 158 din Codul penal), dar puteți fi obligat la cheltuielile judiciare (art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. b) CPP).
Atacați clasarea la procurorul ierarhic superior. Procurorul dispune clasarea când sesizarea nu îndeplinește condițiile esențiale sau există un caz din art. 16 alin. (1) CPP, de exemplu fapta nu există, nu este infracțiune ori nu există probe (art. 315). Ordonanța de clasare vi se comunică în copie (art. 316 alin. (1)).
În 20 de zile de la comunicare faceți plângere la prim-procurorul parchetului sau la procurorul ierarhic superior, după caz (art. 339 alin. (1), (2) și (4)). Arătați concret ce probe nu au fost administrate și ce greșeli de apreciere a făcut procurorul. Plângerea trebuie rezolvată în cel mult 20 de zile (art. 338). Aceeași cale există împotriva renunțării la urmărirea penală pentru lipsa interesului public (art. 318). Dacă nu introduceți acțiune civilă în 30 de zile de la comunicarea clasării, măsurile asigurătorii încetează (art. 315 alin. (2) lit. a)).
Contestați respingerea la judecătorul de cameră preliminară. Dacă procurorul ierarhic superior vă respinge plângerea, aveți 20 de zile de la comunicare pentru plângere la judecătorul de cameră preliminară de la instanța care ar judeca fapta în primă instanță (art. 340 alin. (1)). Dacă procurorul nu a răspuns în 20 de zile, puteți depune plângerea oricând după acest termen, dar cel târziu în 20 de zile de la comunicarea modului de rezolvare (art. 340 alin. (2)).
Plângerea cuprinde datele petentului, data ordonanței atacate, numărul de dosar, parchetul și motivele (art. 340 alin. (3)); fără dată, număr și parchet vi se restituie (art. 340 alin. (5)). Judecătorul decide în camera de consiliu: respinge plângerea sau o admite și trimite cauza la procuror pentru începerea ori completarea urmăririi penale (art. 341 alin. (6)). Dacă plângerea este respinsă, puteți fi obligat la cheltuielile judiciare (art. 275 alin. (2)).
Dacă procesul penal nu vă aduce despăgubirea, mergeți la instanța civilă. Dacă nu v-ați constituit parte civilă sau ați depășit momentul începerii cercetării judecătorești, puteți introduce acțiune la instanța civilă (art. 20 alin. (4) și art. 27 alin. (1) CPP). Același drept îl aveți dacă instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă, iar probele din procesul penal pot fi folosite în fața instanței civile (art. 27 alin. (2)).
Atenție la prescripție: dreptul la despăgubire se prescrie în 3 ani (art. 2.517 din Codul civil), care încep să curgă de la data când ați cunoscut paguba și pe cel care răspunde de ea (art. 2.528 alin. (1)). Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului (art. 1.381 alin. (2)). Sesizarea unui organ necompetent nu vă face să pierdeți efectul întreruptiv al constituirii ca parte civilă (art. 2.539 alin. (1)).
La ce să fii atent
- Ați lăsat să treacă cele 3 luni la o infracțiune cu plângere prealabilă. Termenul curge din ziua în care ați aflat de faptă, nu din ziua în care ați decis să reacționați, iar plângerea tardivă duce la clasare (art. 297 alin. (1) CPP).
- Plângerea nu descrie fapta sau nu are datele obligatorii (CNP, domiciliu, semnătură). Organul de urmărire penală o restituie (art. 294 alin. (2) CPP), iar timpul până la completare se scade din termen.
- Ați trimis plângerea pe e-mail fără semnătură electronică. Plângerea electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică (art. 289 alin. (5) CPP); altfel depuneți-o pe hârtie sau prin poștă.
- Nu v-ați constituit parte civilă la timp. După începerea cercetării judecătorești nu mai puteți cere despăgubiri în procesul penal (art. 20 alin. (4) CPP) și trebuie să porniți un proces civil separat.
- Ați ratat termenul de 20 de zile împotriva clasării. Plângerea tardivă la judecătorul de cameră preliminară se respinge fără examinarea fondului (art. 341 alin. (6) lit. a) CPP).
- Ați exagerat sau inventat fapte în plângere. Sesizarea penală făcută cunoscând că fapta este nereală este infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă (art. 268 din Codul penal).
- Ați retras plângerea prealabilă sub presiunea făptuitorului. Retragerea înlătură definitiv răspunderea penală a persoanei față de care s-a făcut (art. 158 alin. (2) din Codul penal), iar cheltuielile judiciare pot rămâne în sarcina dumneavoastră (art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. b) CPP). Dacă sunteți amenințat ca să retrageți plângerea, spuneți acest lucru procurorului.
Temei legal
Decizii judecătorești conexe
Întrebări frecvente
Cum fac o plângere penală la poliție?
Scrieți o plângere cu numele, CNP-ul, domiciliul, descrierea faptei, făptuitorul și probele cunoscute, semnați-o și depuneți-o la orice secție de poliție sau la parchet (art. 289 din Codul de procedură penală). Cereți număr de înregistrare. O puteți face și oral; polițistul o consemnează într-un proces-verbal pe care îl semnați.
Există un model de plângere penală?
Nu există un formular obligatoriu. Contează să cuprindă mențiunile din art. 289 alin. (2) CPP: datele petiționarului, descrierea faptei, indicarea făptuitorului și a probelor. Structura practică: antet către organ, datele dumneavoastră, situația de fapt în ordine cronologică, probele, cererea de constituire ca parte civilă, data și semnătura.
Care este diferența dintre plângere și denunț?
Plângerea o face persoana vătămată prin infracțiune (art. 289 CPP). Denunțul îl poate face oricine a aflat despre o infracțiune, chiar dacă nu a fost afectat (art. 290), și se depune numai personal. Doar plângerea vă dă calitatea de persoană vătămată, cu drepturile din art. 81.
În cât timp trebuie să fac plângere prealabilă?
În 3 luni din ziua în care ați aflat despre săvârșirea faptei (art. 296 alin. (1) CPP). Pentru minori și persoanele ocrotite termenul curge de când a aflat reprezentantul legal (art. 296 alin. (2)). Lipsa plângerii prealabile înlătură răspunderea penală (art. 157 din Codul penal).
Pot depune plângere penală online?
Da, dar plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică (art. 289 alin. (5) CPP). Un e-mail simplu, nesemnat electronic, poate fi restituit. Dacă nu aveți semnătură electronică, trimiteți plângerea prin poștă cu confirmare de primire.
Costă ceva să fac plângere penală?
Nu. Depunerea plângerii nu se taxează, iar cererile privind despăgubirile civile din cauze penale sunt scutite de taxa judiciară de timbru (art. 29 alin. (1) lit. i) din OUG nr. 80/2013). Riscul de cost apare dacă retrageți plângerea prealabilă sau dacă plângerea împotriva clasării vă este respinsă (art. 275 CPP).
Ce fac dacă procurorul a clasat dosarul?
Faceți plângere la procurorul ierarhic superior în 20 de zile de la comunicarea ordonanței (art. 339 alin. (4) CPP). Dacă vi se respinge, aveți încă 20 de zile pentru plângere la judecătorul de cameră preliminară (art. 340 alin. (1)), care poate trimite cauza înapoi la procuror pentru completarea urmăririi penale.
Cum cer despăgubiri în dosarul penal?
Vă constituiți parte civilă, în scris sau oral, arătând suma, motivele și probele (art. 20 alin. (2) CPP), până la începerea cercetării judecătorești. Despăgubirea acoperă prejudiciul material și moral (art. 19 alin. (5)), iar constituirea întrerupe prescripția (art. 2.537 pct. 3 din Codul civil).
Pot să-mi retrag plângerea penală?
Plângerea prealabilă se poate retrage până la hotărârea definitivă (art. 158 alin. (1) din Codul penal), iar retragerea înlătură răspunderea penală. La infracțiunile urmărite din oficiu retragerea nu oprește procesul; doar împăcarea, acolo unde legea o permite expres, are acest efect (art. 159).
Ce risc dacă depun o plângere falsă?
Sesizarea penală făcută cunoscând că fapta este nereală constituie infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă (art. 268 din Codul penal). O plângere sinceră, chiar dacă se termină cu clasare, nu atrage această răspundere.
Ghid juridic – ghiduri practice pas cu pas
Analizează documentul meu →Ghid juridicModele de contractePagina principală a țării