Decizia nr. 414 din 26 iunie 2019

DECIZIA nr. 414 din 26 iunie 2019 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 922 din 15 noiembrie 2019 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecător Marian Enache- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorElena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Attila- judecătorIonița Cochințu- magistrat-asistent 1.

Pe rol se află soluționarea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, obiecție formulată de 88 de deputați. ...

2.

Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.380 din 25 aprilie 2019 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.136A/2019. ...

3.

În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României este neconstituțională deoarece a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1) și (2), art. 148 alin. (2) și art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, context în care se formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și intrinsecă. ...

4.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă se arată că legea criticată a fost adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene (BCE), încălcându-se, astfel, obligațiile asumate de România prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și alte norme europene obligatorii. În acest sens, se susține că obligația consultării Băncii Centrale Europene în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus statutului băncii centrale naționale (BCN) a fost stabilită prin art. 127 alin. (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că Banca Centrală Europeană trebuie consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale, precum și de autoritățile naționale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 129 alin. (4). În domeniile care țin de competențele sale, Banca Centrală Europeană poate prezenta avize respectivelor instituții, organe, oficii sau agenții ale Uniunii sau autorităților naționale. Totodată, conform art. 282 alin. (5) al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, în domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize. ...

5.

De asemenea, conform Deciziei nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, respectiv art. 2 alin. (1) liniuța a treia, „Autoritățile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul Tratatului și, în special, în ceea ce privește (...) băncile centrale naționale“. În aplicarea acestei decizii, Ghidul pentru consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, publicat de Banca Centrală Europeană în octombrie 2015, stabilește la pct. 3.3 următoarele: „În mod evident, aceasta include proiectele de reglementare ce afectează misiunile fundamentale de îndeplinit prin intermediul SEBC conform articolului 127 alineatul (2) din Tratat (adică definirea și punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii, desfășurarea operațiunilor de schimb valutar, deținerea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre și promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți) și articolului 16 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) (emiterea de bancnote euro)“. ...

6.

Întrucât prin legea supusă controlului de constituționalitate se elimină, pentru Banca Națională a României, posibilitatea de a stabili și menține rezerve internaționale inclusiv prin constituirea de depozite de aur în străinătate, această propunere legislativă reprezintă un proiect de reglementare care privește banca centrală națională (în speță Banca Națională a României), care îi afectează în mod direct competența ca bancă centrală națională și, pe cale de consecință, afectează și o misiune fundamentală care se îndeplinește prin intermediul Sistemului European al Băncilor Centrale. În consecință, Parlamentul avea obligația să solicite opinia Băncii Centrale Europene în procesul de legiferare, solicitare care nu a fost formulată. ...

7.

Pentru aceste motive, se apreciază că legea criticată este neconstituțională în ansamblul ei, fiind adoptată fără consultarea Băncii Centrale Europene, și încalcă prevederile art. 11 alin. (1) și cele ale art. 148 alin. (2) din Constituție. ...

8.

Cu privire la motivele intrinseci de neconstituționalitate se susține că Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României încalcă prevederile art. 1 alin. (5) și art. 11 alin. (1) și (2), art. 135 alin. (2) lit. b) și art. 148 alin. (2) din Constituție. În acest sens se arată că Banca Națională a României este organizată și funcționează în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României [sens în care este menționat art. 30 alin. (1) și (2) cu referite la rezervele internaționale], cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene [sens în care este menționat art. 130 cu referire la principiul independenței băncilor centrale], inclusiv ale Protocolului nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene [sens în care este menționat art. 7, care este o transpunere a art. 130 din Tratat]. În acest context, independența funcțională a Băncii Naționale a României a fost stabilită prin art. 3 alin. (1) din Legea nr. 312/2004, care prevede că „în îndeplinirea atribuțiilor, Banca Națională a României și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate“. ...

9.

De asemenea, art. 127 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene enumeră printre misiunile fundamentale îndeplinite prin intermediul Sistemului European al Băncilor Centrale inclusiv deținerea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre. Cu privire la această misiune fundamentală, Raportul de Convergență al Băncii Centrale Europene pe anul 2018 arată că „orice drept al unui terț (de exemplu, Guvernul sau Parlamentul) de a influența deciziile unei bănci centrale naționale în legătură cu administrarea rezervelor valutare oficiale este incompatibil cu articolul 127 alin. (2) a treia liniuță din Tratat“. Totodată, sintagma „rezerve valutare oficiale“ din art. 127 alin. (2) a treia liniuță din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene include și rezervele de aur. ...

10.

Astfel, potrivit deciziilor Băncii Centrale Europene, „active din rezervele valutare“ înseamnă aur sau numerar, iar „aur“ înseamnă „uncii troy de aur fin sub formă de lingouri London Good Delivery, conform specificațiilor London Bullion Market Association“ (a se vedea deciziile BCE/2007/22, BCE/2008/33, BCE/2010/34, BCE/2013/53, BCE/2014/61). Mai mult, în Avizul Băncii Centrale Europene CON/2008/72 se arată că art. 127 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene „definește deținerea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre ca fiind o misiune fundamentală care urmează să fie îndeplinită prin intermediul SEBC. Această dispoziție din Tratat impune păstrarea la băncile centrale naționale a competenței de a lua decizii cu privire la utilizarea activelor băncilor centrale naționale. Adoptarea unor dispoziții legislative care ar impune o alocare obligatorie a unei părți din rezerva valutară a unui stat membru, în contradicție cu atribuirea acestei misiuni băncii centrale naționale, ar fi incompatibilă cu Tratatul, deoarece ar priva astfel banca centrală națională de una dintre misiunile sale fundamentale, conform Tratatului, și ar transfera de la banca centrală națională către un terț competența pe care Tratatul o alocă în mod clar băncilor centrale naționale“. ...

11.

Astfel, potrivit art. 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, „fiecare stat membru asigură compatibilitatea legislației sale interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naționale, cu tratatele și cu Statutul SEBC și al BCE“, iar potrivit art. 2 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, „De la data aderării, dispozițiile tratatelor originare și actele adoptate de instituții și de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria și România și se aplică în aceste state în condițiile stabilite prin aceste tratate și prin prezentul act“. ...

12.

De asemenea, cu privire la obligativitatea consultării Băncii Centrale Europene în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus statutului băncii centrale naționale, art. 127 alin. (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Banca Centrală Europeană este consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale, precum și de autoritățile naționale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alineatul (4). În domeniile care țin de competențele sale, Banca Centrală Europeană poate prezenta avize respectivelor instituții, organe, oficii sau agenții ale Uniunii sau autorităților naționale. În acest context se face trimitere la prevederile art. 282 alin. (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și la Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare. ...

13.

Se arată că, din analiza sistematică a reglementărilor adoptate la nivel european și a legislației naționale, rezultă că sintagma „rezervele internaționale“, cuprinsă în art. 30 alin. (1) din Legea nr. 312/2004, cuprinde și „rezervele valutare oficiale“, iar acestea din urmă cuprind, printre altele, și „rezervele de aur“ ale statului; deciziile cu privire la administrarea rezervelor de aur ale statelor reprezintă o misiune fundamentală îndeplinită prin intermediul Sistemului European al Băncilor Centrale și, ca atare, se regăsește ca o atribuție esențială și în Statutul Băncii Naționale a României; autoritățile naționale au obligația de a consulta Banca Centrală Europeană cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa și în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alin. (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. ...

14.

Se apreciază că, întrucât prin legea supusă controlului de constituționalitate se elimină, pentru Banca Națională a României, posibilitatea de a stabili și menține rezerve internaționale inclusiv prin stabilirea de depozite de aur în străinătate, această propunere legislativă reprezintă un proiect de reglementare care privește banca centrală națională (în speță Banca Națională a României), îi afectează în mod direct competența ca bancă centrală națională și, pe cale de consecință, afectează și o misiune fundamentală care se îndeplinește prin intermediul Sistemului European al Băncilor Centrale. În consecință, Parlamentul avea obligația să solicite opinia Băncii Centrale Europene în procesul de legiferare, solicitare care nu a fost formulată. ...

15.

De asemenea se arată că, în vederea asigurării aplicării efective a art. 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care stabilește obligația pentru fiecare stat membru de a asigura compatibilitatea legislației sale interne cu tratatele și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, art. 127 alin. (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede, printre altele, că Banca Centrală Europeană este consultată de autoritățile naționale cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența Băncii Centrale Europene, în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 129 alin. (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Corelativ cu obligația autorităților europene și naționale de a consulta Banca Centrală Europeană cu privire la proiectele de reglementare în domeniile care țin de competența acesteia este reglementată și atribuția Băncii Centrale Europene de a emite avize când este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național. ...

16.

În ceea ce privește regimul juridic al administrării rezervelor de aur, analiza avizelor emise de Banca Centrală Europeană denotă faptul că autoritățile naționale au solicitat opinia Băncii Centrale Europene, conform obligației statuate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (a se vedea, cu titlu de exemplu, Avizul Băncii Centrale Europene din 14 iulie 2009 cu privire la taxarea rezervelor de aur ale Băncii Centrale a Italiei). ...

17.

În acest context se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale cu privire la existența sau solicitarea unor avize în procedura de elaborare a actelor normative, prin care s-a statuat că acestea sunt aspecte ce țin de respectarea obligațiilor legale ale autorităților implicate în această procedură și, implicit, ca vizând o eventuală neconstituționalitate a actelor normative, care poate fi analizată în condițiile art. 146 lit. a) din Constituție (a se vedea deciziile nr. 97 din 7 februarie 2008, nr. 901 din 17 iunie 2009, nr. 17 din 21 ianuarie 2015 și nr. 63 din 8 februarie 2017). De asemenea se susține că lipsa avizului autorităților publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituționalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligația autorității cu atribuții de reglementare primară de a-l solicita.

Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deși i s-a solicitat, nu și-a îndeplinit această atribuție „constituie o înțelegere greșită a rolului său legal și constituțional, fără a fi însă afectată constituționalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul“ (a se vedea Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, Decizia nr. 574 din 4 mai 2011 și Decizia nr. 575 din 4 mai 2011). Această jurisprudență este menită să garanteze aplicarea judicioasă de către autoritățile care au atribuții de reglementare primară a dispozițiilor constituționale prevăzute în art. 1 alin. (5), conform cărora, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. ...

18.

Totodată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate ca normă interpusă celei de referință care implică o dublă condiționalitate, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, precum și dispozițiile constituționale în materie, se apreciază că instanța de contencios constituțional trebuie să verifice în ce măsură dispozițiile art. 127 alin. (4) și art. 282 alin. (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ale respectiv art. 2 alin. (1) liniuța 3 din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998, îndeplinesc condițiile cumulative stabilite pe cale jurisprudențială pentru a putea fi folosite în cadrul controlului de constituționalitate, ca norme interpuse celei de referință. În acest context se consideră că cele două condiții cumulative sunt întrunite, iar normele europene invocate au un conținut normativ care evidențiază încălcarea Constituției de către legea supusă controlului de constituționalitate, din această perspectivă. ...

19.

Astfel, în ceea ce privește prima condiție, dispozițiile Tratatului și cele din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 sunt suficient de clare, precise și neechivoce prin ele însele. În condițiile în care se prevede că Banca Centrală Europeană este consultată în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și, în special, în ceea ce privește băncile centrale naționale, rezultă fără echivoc că orice proiect de reglementare care vizează orice aspect care ține de competența unei bănci centrale naționale trebuie să fie supus înainte de adoptare unei proceduri de consultare a Băncii Centrale Europene. Faptul că la nivel european nu s-a făcut nicio distincție cu privire la conținutul proiectelor de reglementare care vizează băncile centrale naționale consacră ideea că toate aspectele care țin de înființarea, organizarea activității, competența și funcționarea unei bănci centrale naționale trebuie supuse consultării Băncii Centrale Europene. ...

20.

În ceea ce privește a doua condiție, normele europene invocate mai sus se circumscriu unui nivel de relevanță constituțională necesar efectuării controlului de constituționalitate prin raportare la ele. Curtea Constituțională a arătat în jurisprudența sa faptul că nerespectarea dispozițiilor legale care prevăd obligativitatea solicitării de către Parlament sau Guvern în procedura de elaborare a actelor normative primare (legi și ordonanțe) a unor avize din partea altor autorități se constituie într-o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Or, prin raportare la situația legii supuse controlului de constituționalitate, cu atât mai mult această logică de argumentare se menține în condițiile în care obligația de consultare rezultă direct din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, tratat ratificat de România prin Legea nr. 157/2005, și respectiv, dintr-o decizie a Consiliului care, în temeiul art. 148 alin. (2) din Constituție, reprezintă o reglementare de drept european cu caracter obligatoriu, care are prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. ...

21.

Prin urmare, se apreciază că normele europene invocate se constituie într-un indicator în privința evaluării constituționalității legii adoptate de Parlament și supuse controlului de constituționalitate, întrucât, prin conținutul acestora, se stabilește o obligație clară, precisă și neechivocă de consultare a unei instituții europene, în speță Banca Centrală Europeană. Cu alte cuvinte, prin modul în care sunt reglementate, prin modul în care au fost transpuse în ordinea juridică internă și prin forța juridică recunoscută chiar prin Constituție, normele europene avute în vedere determină obligații legale exprese și directe în sarcina autorităților statului român, acestea din urmă nedispunând de o marjă proprie de apreciere în respectarea sau nerespectarea respectivelor obligații. ...

22.

În concluzie, se solicită Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea în ansamblul său a legii supuse controlului de constituționalitate, întrucât aceasta încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), raportat la art. 11 alin. (1) și (2), respectiv la art. 148 alin. (2) din Constituție. ...

23.

În ceea ce privește articolul unic, pct. 1 din legea criticată, se susține că acesta încalcă prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție. Se consideră că prin modificările aduse art. 30 alin. (1) lit. (a) din Legea nr. 312/2004 a fost afectată direct competența Băncii Naționale a României și indirect chiar misiunea fundamentală asumată de Sistemul European al Băncilor Centrale în cadrul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la deținerea și administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre [art. 127 alin. (2) al TFUE]. Practic, noua reglementare afectează în sens negativ competența Băncii Naționale a României de administrare a rezervelor valutare oficiale ale statului român și cele internaționale (care cuprind și depozitele de aur), întrucât se elimină posibilitatea ca Banca Națională a României să decidă cu privire la constituirea unor depozite de aur în străinătate. ...

24.

Se arată că, în aceste condiții, în funcție de situații economice și financiare contextuale specifice, dacă, pentru stabilitatea economică a statului, ar fi utilă constituirea unor depozite de aur în străinătate, acestea nu ar mai putea fi constituite în viitor de Banca Națională a României. Practic, prin adoptarea legii criticate, Parlamentul a obstrucționat realizarea scopului și atribuțiilor Băncii Naționale a României ca bancă centrală din Sistemul European al Băncilor Centrale, în ceea ce privește stabilirea unei strategii de constituire și de administrare a rezervelor internaționale capabile să asigure garanția asupra solvabilității externe, a plății la termen a serviciului datoriei externe contractate, a atenuării eventualelor dezechilibre conjuncturale și temporare ale deficitelor balanței de plăți (un nivel de adecvare a rezervei valutare care să acopere cel puțin trei luni de importuri, a stabilizării și consolidării monedei naționale). ...

25.

De asemenea, modul în care statul român își construiește politica de administrare a rezervelor valutare, inclusiv a rezervelor de aur, este o decizie fundamentală care vizează protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară a statului respectiv. În condițiile în care legea supusă controlului de constituționalitate elimină din competența Băncii Naționale a României, definitiv și neechivoc, posibilitatea constituirii unor depozite de aur în străinătate, este afectată însăși obligația constituțională a statului de a proteja, ținând cont de evoluțiile economice la nivel național, regional și internațional, interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară. ...

26.

În considerarea celor de mai sus, se solicită Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea dispozițiilor pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, întrucât încalcă dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție. ...

27.

În ceea ce privește articolul unic pct. 2 din Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, respectiv sintagma „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile“, se apreciază că aceasta încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ...

28.

Astfel, textul de lege nou-adoptat, care prevede realizarea obligației Băncii Naționale a României de informare, „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile“, printr-un raport prezentat Parlamentului și Guvernului în cazul existenței pericolului diminuării rezervelor internaționale până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum și în cazul în care diminuarea s-a produs, are o exprimare neclară, care nu permite un mod de calcul al celor 20 de zile sau alte repere temporale sau factuale în raport cu care să se realizeze calcularea acestui termen. ...

29.

Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la calitatea legii, se arată că legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de claritate și previzibilitate pentru a putea fi respectată de destinatarii săi, în sensul adaptării corespunzătoare a conduitei de către aceștia (a se vedea Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013). Or, sub acest aspect, învederează că sintagma „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile“, de la articolul unic pct. 2 al legii criticate, este deficitară, putând da naștere mai multor interpretări. În concret, deși s-a dorit stabilirea unui termen clar de prezentare a raportului de către Banca Națională a României, sintagma „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile“ este lacunară și insuficientă pentru a determina cu exactitate termenul pentru realizarea obligației Băncii Naționale a României. ...

30.

Prin urmare, sintagma „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile“, de la articolul unic pct. 2 al legii criticate, contravine Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful 47, prin care Curtea Constituțională a dezvoltat exigențele de calitate a legii. Întrucât este o dispoziție neclară, imprecisă și creează impredictibilitate în aplicare, sintagma criticată încalcă și dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ...

31.

Pentru aceste motive consideră că sintagma „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile“ de la articolul unic pct. 2 al Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ...

32.

În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. ...

33.

Președintele Camerei Deputaților apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă, potrivit căreia legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene, se precizează că, în raport cu modificările operate de legiuitor în acest context, nu era necesară consultarea Băncii Centrale Europene. ...

34.

Se precizează că, potrivit art. 127 alin. (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, autoritățile naționale trebuie să consulte Banca Centrală Europeană cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 129 alin. (4). Conform art. 2 alin. (1) din Decizia Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare (98/415/CE), autoritățile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care privește băncile centrale naționale. ...

35.

În primul rând, din interpretarea acestor dispoziții nu rezultă că Banca Centrală Europeană trebuie consultată în absolut toate proiectele de lege ce vizează băncile centrale naționale, ci doar cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa. ...

36.

În al doilea rând, din coroborarea dispozițiilor privitoare la consultarea Băncii Centrale Europene în legătură cu proiectele de reglementare care au ca obiect băncile centrale naționale și „deținerea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre“, reiese că Banca Centrală Europeană trebuie consultată de autoritățile statelor membre în situația în care este îngrădită competența băncii centrale naționale de a deține și administra rezervele valutare oficiale ale statului. ...

37.

Or, în speță, legea supusă controlului de constituționalitate nu operează o asemenea limitare. Deținerea și administrarea aurului deținut în tezaur rămân în competența exclusivă a Băncii Naționale a României, fără a-i fi îngrădită în vreun fel această atribuție. Aspectul legat de locul efectiv unde este depozitat aurul deținut în tezaur este o chestiune de oportunitate și nu aduce atingere statutului Băncii Naționale a României de unic deținător și administrator al acestuia. ...

38.

Avizele emise de Banca Centrală Europeană ca urmare a consultării de către statele membre au ca obiect, de exemplu, schimbările instituționale la nivelul băncilor centrale naționale, contabilitatea, raportarea și auditarea acestora, participarea în instituțiile monetare internaționale, accesul privilegiat, supravegherea prudențială, secretul profesional și orice alte aspecte legate de reglementarea activităților băncilor centrale naționale care sunt prevăzute de statutele băncilor centrale naționale. ...

39.

În consecință, legea dedusă controlului de constituționalitate nu încalcă prevederile constituționale invocate în susținerea acesteia, deoarece, în raport cu modificările operate, nu era necesară consultarea Băncii Centrale Europene. ...

40.

Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă se arată că, în ceea ce privește primul punct cu privire la susținerea potrivit căreia Parlamentul avea obligația să solicite opinia Băncii Centrale Europene în procesul de legiferare, solicitare care nu a fost formulată, autorii obiecției reiau argumentele prezentate în cadrul motivului extrinsec de neconstituționalitate. În acest context se arată că, astfel cum s-a arătat în precedent, nu era necesară consultarea Băncii Centrale Europene, întrucât nu a fost modificată sau eliminată competența Băncii Naționale a României cu privire la deținerea și administrarea aurului deținut în tezaur. Pentru identitate de rațiune, consideră că argumentele prezentate mai sus se aplică mutatis mutandis și în cadrul acestei critici de neconstituționalitate. ...

41.

Totodată, se precizează că, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, Curtea Constituțională reținând în numeroase rânduri următoarele: „competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale“ (Decizia nr. 308 din 28 martie 2012 sau Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015). Astfel, Parlamentul poate adopta orice soluție pe care o consideră oportună și necesară, în limitele impuse de Constituție. Acesta este singura autoritate care are competența de modificare a Statutului Băncii Naționale a României. Prin exercitarea atribuției de legiferare, Parlamentul nu încalcă principiul independenței Băncii Naționale a României și a organelor sale de conducere în îndeplinirea atribuțiilor lor, deoarece nu emite instrucțiuni pe care acestea să fie nevoite să le respecte. Autoritatea legiuitoare stabilește care sunt atribuțiile Băncii Naționale a României pe care aceasta le exercită independent. ...

42.

Or, prin modificarea operată de legea supusă controlului de constituționalitate, exercitarea operațiunilor cu aur rămâne în competența exclusivă a Băncii Naționale a României, care își exercită atribuția în mod independent față de autoritățile publice sau orice alte instituții. ...

43.

Prin urmare, legea criticată nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1) și (2) și art. 148 alin. (2) din Constituție, deoarece, în raport cu modificările operate, nu era necesară consultarea Băncii Centrale Europene. ...

44.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia legea analizată încalcă art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție se arată că aceasta nu poate fi reținută întrucât, așa cum reiese și din expunerea de motive, prin legea supusă controlului de constituționalitate s-a urmărit tocmai protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară a statului. În acest sens, inițiatorii proiectului de lege au precizat în expunerea de motive că „pentru această cantitate de aur, Banca Națională a României nu mai realizează niciun fel de venituri (specifice operațiunilor speciale de tranzacționare, inclusiv prin constituirea de garanții), ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situația economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condițiile în care această rezervă poate fi păstrată și suplimentată, în mod corespunzător, în depozite în țară“. ...

45.

Totodată, se arată că, în cadrul dezbaterilor parlamentare din ședința de plen a Camerei Deputaților din data de 24 aprilie 2019, s-a precizat că aurul constituit în depozite în străinătate poate fi depozitat în țară, în cadrul Trezoreriei Băncii Naționale a României, fără a antrena costurile pe care la momentul actual România este obligată să le suporte pentru a depozita aurul în străinătate. ...

46.

Cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție se are în vedere jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că drumurile publice fac parte din sistemul național de transport, care prin importanța sa este de interes public. Legiuitorul are legitimarea constituțională să instituie reguli obligatorii privind administrarea, întreținerea și exploatarea drumurilor publice pentru a transpune în practică dispozițiile cuprinse la art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, potrivit cărora statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică (Decizia nr. 152 din 21 februarie 2008). Prin urmare, aurul țării constituit în depozite este, de asemenea, de interes public. Cu toate că legiuitorul, prin legea criticată, nu instituie reguli cu privire la administrarea acestuia, deoarece aceasta rămâne în continuare în competența exclusivă a Băncii Naționale a României, este evident că Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, poate impune reguli cu privire la locul depozitării aurului, cu scopul de a proteja interesele naționale în activitatea economică. În acest context se precizează că și alte țări își repatriază rezerva de aur, respectiv Belgia, Olanda, Elveția, Austria și Germania. ...

47.

În consecință, legea criticată nu încalcă art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, deoarece, în fapt, acesta urmărește protejarea intereselor naționale în activitatea economică. ...

48.

Cu privire la critica adusă sintagmei „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile“, în prealabil, se susține că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate și, prin urmare, nu poate fi reținută, având în vedere faptul că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra unor aspecte similare privitoare la lipsa de claritate și previzibilitate în sensul că acestea „nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează în fapt probleme de aplicare a legii“, deoarece astfel de dispoziții nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale, ci în competența exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau abrogări, pentru a asigura ordinea juridică necesară (Decizia nr. 733 din 10 iulie 2012). ...

49.

Cu toate acestea, se arată că termenul stipulat de legea supusă controlului de constituționalitate este clar și previzibil. Din interpretarea dispozițiilor legale reiese cu ușurință că Banca Națională a României este obligată să prezinte Parlamentului și Guvernului un raport privind situația rezervelor internaționale și cauzele care au condus sau care pot conduce la reducerea acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, de la momentul la care se constată existența pericolului diminuării rezervelor internaționale, până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, sau de la momentul la care diminuarea s-a produs, în funcție de situația concretă. Se observă că termenul prevede atât momentul de la care începe să curgă (două momente alternative, pentru acoperirea situațiilor posibile), cât și momentul la care acesta se împlinește. De asemenea sunt prevăzute cu exactitate obligațiile subiecților de drept. ...

50.

Prin urmare, obiecția de neconstituționalitate, sub acest aspect, este neîntemeiată, deoarece, pe de o parte, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, iar, pe de altă parte, sintagma „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile“ permite destinatarilor săi să determine în mod clar momentul de la care începe să curgă termenul și cel la care se împlinește. ...

51.

Președintele Senatului și Guvernul nu au transmis punctele de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. ...

52.

În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, în vederea clarificării anumitor aspecte relevante în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de contencios constituțional, au fost solicitate informații Băncii Naționale a României, respectiv: 1. nivelul actual (valoric) al rezervelor internaționale și eventualele fluctuații din ultimii cinci ani; 2. ponderea procentuală și valoarea aurului deținut în țară și depozitat în străinătate, cu precizarea pe fiecare situație în parte - în țară, respectiv în străinătate; 3. profitul obținut ca urmare a depozitării aurului în străinătate pe fiecare an în parte în ultimii 5 ani, eventual cheltuielile de depozitare pe aceeași perioadă; 4. orice alte informații pe care Banca Națională a României le consideră relevante. ...

53.

Răspunzând solicitărilor formulate, Banca Națională a României, prin Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.135 din 22 mai 2019, a transmis următoarele date și informații (cu punct de reper la data de 30 aprilie 2019): 1. Date cu privire la rezervele internaționale (valute și aur), respectiv nivelul acestora, stocul de aur din totalul rezervelor internaționale și valoarea acestuia, valoarea rezervelor internaționale și variațiile acestora, precum și ponderea stocului de aur din rezervă; 2. Cantitatea de aur depozitată în tezaurul din țară și cea depozitată în contul alocat al Băncii Naționale a României de la Banca Angliei, precum și aspecte legate de menținerea stocului de aur deținut de Banca Națională a României pentru perioada solicitată [în tezaurul din țară - 40,94% din totalul rezervei de aur; în contul alocat al Băncii Naționale a României de la Banca Angliei - 59,06% din totalul rezervei de aur]; 3.

Cu privire la profitul obținut ca urmare a depozitării deținerilor de aur în străinătate în ultimii 5 ani, având în vedere evoluțiile climatului economico-financiar global extrem de incert și riscurile sporite din ultimii ani, generate de efectele crizei financiare care a debutat în anul 2008, se arată că acestea nu au permis administrarea activă a deținerilor de aur aflate în custodie la Banca Angliei în condițiile asigurării obiectivelor și toleranței față de risc a Băncii Naționale a României și, prin urmare, sunt prezentate costurile aferente deținerilor de aur de la Banca Angliei în ultimii 5 ani, cu precizarea că variațiile anuale observate în nivelul acestora se datorează în principal evoluției cursurilor de schimb GBP/RON [aspecte cuprinse în Anexa 1 la răspunsul Băncii Naționale a României] [costurile aferente deținerilor de aur de la Banca Angliei din ultimii 5 ani (echivalent în RON) sunt: 329.000 lei în anul 2014, 351.000 lei în anul 2015, 323.000 lei în anul 2016, 309.000 lei în anul 2017 și 345.000 lei în anul 2018].

Totodată, Banca Națională a României a apreciat ca fiind relevante unele aspecte legate de administrarea rezervelor internaționale. De asemenea sunt atașate, în anexe, punctul de vedere al Băncii Centrale Europene din 13 mai 2019, scrisoarea Băncii Centrale Europene din 27 martie 2019 referitoare la aspecte ce țin de independența băncilor centrale în ceea ce privește deținerea și administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre, precum și Avizul Băncii Centrale Europene din 19 noiembrie 2008 la solicitarea Parlamentului României cu privire la o propunere legislativă privind valorificarea rezervei valutare a Băncii Naționale a României pentru dezvoltarea și modernizarea turismului (CON/2008/72). ...

54.

Astfel, având în vedere unele considerații generale de natură economică cu privire la concept și bune practici în materie, se arată că rezervele internaționale reprezintă o categorie economică distinctă, recunoscută pe plan internațional și utilizată în practica economică, fiind constituite din active externe (denominate în altă monedă decât cea națională și aur), lichide și disponibile imediat, aflate sub controlul autorităților monetare. Rezervele internaționale au rolul de mecanism fundamental de protejare a economiei împotriva șocurilor externe adverse și conferă credibilitate statului în plan internațional, credibilitate care influențează decisiv finanțarea statului la costuri scăzute pe piețele externe. În același timp, rezervele internaționale constituie un instrument important în implementarea politicii monetare și de curs de schimb, în gestionarea datoriei externe, publice și private a țării, precum și în asigurarea stabilității financiare. ...

55.

În cadrul rezervelor internaționale, aurul este considerat un activ cu rol strategic, datorită beneficiilor de diversificare pe care le aduce în cadrul structurii rezervelor internaționale, capacității sale de a-și păstra valoarea în condițiile manifestării fenomenului inflaționist și rolului său de activ de refugiu în vremuri de turbulențe financiare și geopolitice. ...

56.

Deținerile de aur în formă fizică nu încorporează, spre deosebire de alte active (acțiuni și obligațiuni), risc de credit, în sensul că nu reprezintă o creanță asupra unui anumit emitent a cărui intrare în faliment ar putea provoca pierderi în rândul acționarilor și creditorilor. Această caracteristică specifică a aurului este o componentă importantă ce susține creșterea cererii pentru acest activ în condițiile manifestării aversiunii față de risc a participanților pe piețele financiare. Un alt aspect pozitiv legat de aur este reprezentat de senzitivitatea mai scăzută a valorii de piață a acestuia la politicile economice ale unei anumite țări, în comparație cu moneda acelei țări sau cu instrumentele de datorie emise de către statul respectiv. ...

57.

Administrarea rezervelor internaționale este o atribuție conferită prin lege Băncii Naționale a României și se realizează pe baza orientărilor strategice aprobate de către Consiliul de administrație și a deciziilor tactice adoptate de către Comitetul de administrare a rezervelor internaționale din Banca Națională a României, în condițiile respectării regulilor generale privind lichiditatea și riscul specific activelor externe, precum și a unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, cerințe prevăzute la art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 312/2004. ...

58.

Din perspectivă practică, păstrarea aurului în custodie în străinătate, într-un cont alocat, la un custode precum Banca Angliei, care este una dintre cele mai prestigioase și sigure bănci centrale din lume, conferă garanția că rezerva de aur respectă condițiile standard și poate fi utilizată imediat pe piața metalelor prețioase pentru tranzacționare. Caracteristicile contului alocat permit ca lingourile depozitate fizic să poată fi identificate după numărul unic al barei, producător, greutate, titlul de finețe al aurului, iar în caz de insolvență/faliment a/al custodelui, activele existente în contul alocat sunt segregate de activele custodelui disponibile pentru satisfacerea creanțelor aflate în masa credală. ...

59.

Practica depozitării în străinătate a unei părți consistente din rezerva de aur este larg răspândită, aceasta nefiind specifică țărilor fără creștere economică, cu inflație ridicată sau instabilitate a monedei naționale, scopul fiind de asigurare a lichidității în cazul unor crize, nu neapărat interne. De exemplu, țări din Uniunea Europeană precum Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Finlanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia păstrează cel puțin 50 la sută din rezervele din aur depozitate în străinătate, iar în multe cazuri procentul rezervelor de aur din străinătate este mai mare decât cel al României (spre exemplu, Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Suedia) [aspecte cuprinse în Anexa 2 la răspunsul Băncii Naționale a României]. ...

60.

Drept urmare, similar altor bănci centrale, depozitarea aurului la Banca Angliei asigură Băncii Naționale a României acces direct la lichiditatea conferită de cea mai importantă piață a aurului din lume, piața aurului de la Londra, iar, în situația repatrierii aurului, accesul pe această piață se reduce semnificativ. ...

61.

Totodată, se precizează că păstrarea aurului la Banca Angliei asigură o recunoaștere internațională a calității rezervelor de aur ale Băncii Naționale a României, având în vedere că Banca Angliei acceptă doar lingouri care sunt conforme cu standardul „good delivery“ al London Bullion Market Association (LBMA). Astfel, deținerile de aur de la Banca Angliei sunt recunoscute ca respectând cerințe calitative specifice pieței aurului, ceea ce face posibilă folosirea acestor lingouri în situația unor tranzacții fără a mai implica alte costuri suplimentare pentru verificarea calității. ...

62.

Referitor la costurile de custodie se menționează că acestea reprezintă anual aproximativ 0,004% din valoarea stocului de aur deținut în prezent în custodie la Banca Angliei. Aducerea în țară a întregii rezerve de aur ar putea avea un impact invers față de cel vizat, generând speculații pe plan internațional cu privire la motivele unei astfel de decizii. ...

63.

Având în vedere și scopurile deținerii de rezerve internaționale de către banca centrală, repatrierea rezervei de aur poate genera consecințe nefavorabile asupra credibilității și imaginii țării, dar posibil și asupra rezilienței economiei la potențiale șocuri. Din această perspectivă, evoluțiile din ultimii patru ani, caracterizate printr-o creștere economică alertă (de circa 5%, în medie), dar bazată pe expansiunea consumului, au alimentat majorarea substanțială a volumului importurilor (peste 10 la sută, în medie). Aceasta a antrenat redeschiderea deficitului de cont curent (de la 0,7% în anul 2014 la 4,5% în anul 2018, ca pondere în PIB), ceea ce, alături de creșterea stocului datoriei publice și al celei externe, a determinat slăbirea acoperirii asigurate de rezervele internaționale (compuse din rezervele valutare și stocul de aur).

Astfel, deși nivelul acestora este în prezent superior celui de la finele anului 2014, capacitatea rezervelor internaționale de a acoperi importurile s-a restrâns de la 6,4 luni la 4,5 luni (calcul pe baza importurilor din următoarele 12 luni). Un parcurs similar a fost vizibil și în cazul gradului de acoperire cu rezerve internaționale a datoriei externe scadente în următoarele 12 luni, care a coborât sub pragul recomandat (100%), plasându-se la 31 ianuarie 2019 la nivelul de 82%. Având în vedere faptul că, potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în perioada 2019-2020 consumul populației își va intensifica avansul, contribuind la menținerea unei creșteri alerte a importurilor (de aproape 8% în fiecare an), dimensionarea rezervelor internaționale necesită o prudență sporită, impunându-se în același timp evitarea oricăror măsuri care ar conduce la diminuarea credibilității statului român, inclusiv din perspectiva accesului în condiții neîmpovărătoare pe piețele externe.

În considerarea aspectelor expuse este evident că argumentele din expunerea de motive a Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004, potrivit cărora „situația actuală este semnificativ îmbunătățită, îndreptățind o abordare diferită în privința unora dintre practicile prudențiale“ și „nimic din situația economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate“ sunt invalidate de realitate. ...

64.

În acest context se subliniază faptul că orice inițiativă legislativă formulată în scopul repatrierii stocului de aur este de natură să conducă la diminuarea/anularea posibilității de a beneficia de oportunitățile de fructificare, în condiții favorabile de piață, a stocului de aur și/sau de utilizare a acestuia în caz de urgență, cu implicații importante de natură pecuniară și logistică, legate în special de transport și de asigurare. Cheltuielile de transport și asigurare, după estimarea Băncii Naționale a României, se pot ridica la un nivel însemnat, fiind mai mari decât costurile de custodie la Banca Angliei aferente unei perioade mai mari de 20 ani. Repatrierea rezervei de aur ar conduce la pierderea calității de activ de rezervă a aurului, care nu ar mai putea fi astfel utilizat imediat în caz de urgență. Într-o astfel de situație, recunoașterea externă a faptului că România dispune de o rezervă de aur conform standardelor „good delivery“ nu ar mai fi asigurată pentru tranzacționare, respectiv pentru garantare. De asemenea, având în vedere faptul că, în ipoteza repatrierii, aurul nu s-ar afla într-o locație cu acces direct la piața internațională, eventualele noi oportunități generate de evoluțiile favorabile efectuării de plasamente în conformitate cu uzanțele de pe această piață nu ar putea fi valorificate, având ca potențial impact scăderea rentabilității așteptate a rezervelor internaționale ale României. ...

65.

Având în vedere unele considerații de natura juridică, respectiv compatibilitatea cu dreptul european, se precizează că Banca Națională a României este organizată și funcționează în conformitate cu dispozițiile legii naționale și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, inclusiv ale Protocolului nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, anexat acestuia, având la bază principiul independenței băncilor centrale. Acest principiu este consacrat prin art. 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și art. 7 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (articol care reia prevederile art. 130 din TFUE), fiind detaliat în rapoartele de convergență ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene.

Or, adoptarea legii în discuție, având ca finalitate eliminarea în totalitate a posibilității depozitării rezervei de aur în străinătate, nu asigură respectarea acestui principiu, reprezentând o ingerință în politica de administrare a rezervelor internaționale de către banca centrală. Potrivit Băncii Centrale Europene, atribuția băncilor centrale privind deținerea și administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre implică luarea unor decizii privind deținerea, păstrarea, dispunerea cu privire la acestea, negocierea și administrarea zilnică, precum și administrarea pe termen lung a rezervelor internaționale. Banca Centrală Europeană subliniază și faptul că „băncile centrale naționale se bucură de independență în ceea ce privește toate acțiunile acestora legate de deținerea și administrarea rezervelor internaționale, astfel cum prevede art. 130 din TFUE“ [aspecte cuprinse în Anexa 3 la răspunsul Băncii Naționale a României]. ...

66.

Se consideră că alegerea locației păstrării rezervelor de aur (în țară sau în străinătate) reprezintă o decizie care ține de competența exclusivă a băncii centrale naționale, fiind adoptată pe baza unor argumente fundamentate pe principii de prudență, de diversificare a riscurilor și de administrare eficace a rezervelor. Or, reglementarea prin lege a modului de păstrare a stocului de aur aflat în străinătate, prin impunerea de restricții în administrarea rezervelor internaționale, conduce la limitarea băncii centrale în luarea unor decizii oportune din punct de vedere economic, aducând atingere atribuțiilor acesteia și modului de implementare a politicilor adoptate pentru atingerea obiectivelor urmărite în cadrul administrării rezervelor internaționale. Din această perspectivă, adoptarea legii în discuție, având ca finalitate eliminarea în totalitate a posibilității depozitării rezervei de aur în străinătate, nu asigură respectarea acestui principiu, reprezentând o ingerință în politica de administrare a rezervelor internaționale de către banca centrală. ...

67.

Referitor la misiunile fundamentale ale Sistemului European al Băncilor Centrale se precizează că în interpretarea art. 127 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în Raportul de Convergență al Băncii Centrale Europene din anul 2018 se arată că „orice drept al unui terț (de exemplu, Guvernul sau Parlamentul) de a influența deciziile unei bănci centrale naționale în legătură cu administrarea rezervelor valutare oficiale este incompatibil cu articolul 127 alineatul (2) a treia liniuță din Tratat“ (rezerve valutare sau rezerve oficiale internaționale oficiale). ...

68.

În ceea ce privește unele aspecte comparative privind administrarea rezervelor internaționale în alte state membre se arată că băncile centrale naționale din toate statele membre ale Uniunii Europene au atribuții privind deținerea și administrarea rezervelor internaționale ale statului. În ceea ce privește băncile centrale din Eurosistem, acestea administrează rezervele internaționale („rezervele valutare“, potrivit terminologiei TFUE) care nu au fost transferate Băncii Centrale Europene în conformitate cu art. 30 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene și participă la administrarea rezervelor valutare ale Băncii Centrale Europene. În niciun stat membru al Uniunii Europene nu există prevederi legislative la nivel național care să limiteze cantitatea de aur ce poate fi deținută în străinătate. În acest sens este prezentată o situație detaliată a cadrului de administrare a rezervelor internaționale în statele membre UE [aspecte cuprinse în Anexa 4 la răspunsul Băncii Naționale a României]. ...

69.

În acest context se menționează faptul că, prin scrisoarea din data de 13 mai 2019 [aspecte cuprinse în Anexa 5 la răspunsul Băncii Naționale a României], adresată președintelui Camerei Deputaților, Banca Centrală Europeană constată că Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României „afectează modalitatea în care Banca Națională a României trebuie să își exercite competența de a administra rezervele de aur ca active externe de rezervă“ și, totodată, se atrage atenția cu privire la neîndeplinirea obligației de consultare a Băncii Centrale Europene prevăzută la art. 127 alin. (4) și art. 282 alin. (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și la art. 2 alin.

70.

În continuare, este prezentată compatibilitatea Statutului Băncii Naționale a României cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Astfel, se arată că, în interpretarea art. 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în Avizul CON/2011/73, Banca Centrală Europeană menționează că, „deși România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele normative ar trebui să aibă deja în vedere și să respecte în general cadrul legislativ al Uniunii care se va aplica în România după adoptarea monedei euro“. În acest context, se face referire și la Avizul Băncii Centrale Europene CON/2008/72, în cadrul căruia se precizează că „BCE dorește să sublinieze că, deși statele membre care fac obiectul unei derogări nu fac încă parte din Uniunea Economică și Monetară, acestea au obligația juridică de a adapta statutele băncilor lor centrale naționale pentru a se asigura compatibilitatea cu Tratatul și cu Statutul din perspectiva misiunilor legate de Eurosistem. În acest sens, orice reformă legislativă ar trebui să vizeze realizarea treptată a consecvenței cu standardele Eurosistemului. În acest caz, ar trebui să faciliteze convergența cadrului juridic necesar pentru ca România să devină participant cu drepturi depline la Uniunea Economică și Monetară fără a fi necesare reforme legislative ulterioare. ...

71.

Cu privire la necesitatea asigurării unui cadru legal stabil de organizare și funcționare a băncii centrale, se menționează că perspectiva aderării României la zona euro implică realizarea unor modificări de amploare ale Statutului Băncii Naționale a României, având drept scop soluționarea tuturor aspectelor de neconformitate semnalate în rapoartele instituțiilor europene (Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană). În acest context, este absolut necesar ca modificarea legii băncii centrale să se realizeze pe baza unei viziuni de ansamblu, integratoare, cu luarea în considerare a tuturor soluțiilor de natură legislativă care vor contribui la conturarea noului rol al băncii centrale în cadrul Eurosistemului și al Mecanismului Unic de Supraveghere. În acest context, se menționează Planul național de adoptare a monedei euro și Raportul de fundamentare a procesului de trecere la euro realizat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro, aprobată prin Legea nr. 249/2018, precum și faptul că Guvernul României și-a asumat obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024. ...

72.

Ca atare, după aderarea României la zona euro, Banca Națională a României va avea obligația de a transfera către Banca Centrală Europeană active din rezervele valutare. Potrivit deciziilor Băncii Centrale Europene, în cazul statelor care au adoptat moneda euro, „active din rezervele valutare“ înseamnă aur sau numerar, iar „aur“ înseamnă uncii troy de aur fin sub formă de lingouri London Good Delivery, conform specificațiilor London Bullion Market Association. Având în vedere cele menționate, adoptarea legii în discuție instituie obstacole juridice în privința aplicării în viitor a cadrului legislativ al Uniunii Europene, după adoptarea monedei euro, având în vedere cerința certificării conform standardelor „London Good Delivery“ a aurului care ar fi transferat către Banca Centrală Europeană. ...

73.

În plus, consideră că adoptarea unor amendamente izolate la Statutul Băncii Naționale a României ar duce la instabilitatea cadrului legislativ de organizare și funcționare a băncii centrale, aspect care a format, în mod deosebit, obiectul unor critici clare din partea instituțiilor europene. Astfel, atât în rapoartele de convergență, cât și în avizele Băncii Centrale Europene, s-a subliniat necesitatea asigurării unui cadru legal stabil de organizare și funcționare a băncii centrale, aducerea unor amendamente repetate și frecvente acestui cadru nefiind compatibilă cu principiul certitudinii juridice, continuității și coerenței, cu impact asupra independenței sale funcționale. ...

74.

Cu privire la necesitatea consultării Băncii Centrale Europene, se arată că, în legătura cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului Băncii Naționale a României, este necesară și obligatorie derularea procedurii de consultare a Băncii Centrale Europene, potrivit art. 127 alin. (4) și art. 282 alin. (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Deciziei 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare [art. 2 alin. (1) liniuța a treia]. ...

75.

În esență, în punctul de vedere al Băncii Centrale Europene din 13 mai 2019, atașat aceleiași adrese antemenționate, se precizează că în data de 24 aprilie 2019 a ajuns în atenția Băncii Centrale Europene faptul că Parlamentul României, conform unei proceduri de urgență, a adoptat Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 prin care se operează unele modificări ale anumitor prevederi privind rezervele de aur gestionate de Banca Națională a României. În acest context, se arată că, în primul rând, definirea activelor care constituie active din rezerva internațională este modificată, eliminându-se posibilitatea ca rezerva de aur să fie depozitată extern, astfel restricționând Banca Națională a României să dețină rezervele de aur numai în România.

În al doilea rând, sunt modificate prevederile existente privind obligația Băncii Naționale a României de a prezenta raportul către Parlamentul României și Guvern, în cazul existenței unui risc de reducere a rezervelor internaționale la un nivel care ar periclita operațiunile țării la nivel internațional, și, în cazul în care o astfel de reducere a avut loc, se specifică faptul că Banca Națională a României ar trebui să își îndeplinească obligația imediat, dar nu mai târziu de 20 de zile. Astfel, legea (modificatoare - s.n.) afectează modul în care Banca Națională a României trebuie să își exercite competența de a gestiona rezervele de aur ca active din rezerva internațională. Totodată, se precizează că, potrivit art. 127 alin.

76.

La dosarul cauzei, prin Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.012 din 17 mai 2019, s-au depus de către liderul grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal, doamna Raluca Turcan, documente în „completarea Sesizării cu privire la neconstituționalitatea Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României“ - respectiv punctul de vedere al Băncii Naționale a României din 12 aprilie 2019 și punctul de vedere al Băncii Centrale Europene din 13 mai 2019 -, solicitându-se, totodată, ca la dezbaterea ce va avea loc în plenul Curții Constituționale să se țină cont de acestea. ...

77.

La dosarul cauzei, prin Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.324 din 28 mai 2019, s-a depus un punct de vedere de către domnul senator Șerban Nicolae, în calitate de inițiator al propunerii legislative, prin care se apreciază că sesizarea este neîntemeiată. ...

78.

Prezenta cauză a avut primul termen de judecată fixat pentru data de 5 iunie 2019, dată la care Curtea a dispus amânarea dezbaterilor asupra cauzei pentru data de 26 iunie 2019, dată la care a pronunțat prezenta decizie. ...

CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

79.

Curtea Constituțională este legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ...

80.

ARTICOL UNICArticolul 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, se modifică după cum urmează:1. La alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: a) aur deținut în tezaur în țară; ... ... 2. Alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaționale, până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum și în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Națională a României prezintă Parlamentului și Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situația rezervelor internaționale și cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conține recomandările Băncii Naționale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației. ... ...

81.

În susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) cu referire la principiul legalității și al calității legii, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 135 alin. (2) lit. b) privind obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară și ale art. 148 alin. (2) din Constituție referitor la prioritatea dreptului european cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. ...

82.

De asemenea, în motivarea obiecției de neconstituționalitate se menționează dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 3 alin. (1) și art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 312/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, ale art. 127 alin. (2) și alin. (4), art. 129 alin. (4), art. 131 și ale art. 282 alin. (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ale art. 2 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ale art. 2 din Decizia Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare 98/415/CE; jurisprudența Curții Constituționale; Ghidul pentru consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, publicat de Banca Centrală Europeană în octombrie 2015; statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. ...

83.

Alta este însă situația în care norma constituțională, exprimând sintetic rolul pur consultativ pentru Parlament și Guvern al unei instituții de rang constituțional, spre exemplu, Consiliului Economic și Social, nu face niciun fel de referire expresă la obligația inițiatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul consultativ al Consiliului Economic și Social și nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate în legea de organizare și funcționare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere. Astfel că, numai prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia, „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, nesolicitarea unui asemenea aviz prevăzut de normele infraconstituționale poate conduce la neconstituționalitatea actului normativ. ...

Altfel spus, Banca Națională a României are un statut, funcționează și își exercită prerogative și atribuțiile pe baza cadrului legal stabilit de legiuitor, în conformitate cu normele naționale, europene și internaționale în materie, iar Legea nr. 312/2004 are un obiect de reglementare - statutul Băncii Naționale a României, în sens general, dat de titlul legii, iar cuprinsul acestei legi este mai cuprinzător, atât prin norme generale, cât și prin conținut și dispoziții generale, respectiv cuprinde aspecte care sunt în legătură directă cu domeniul de reglementare al statutului Băncii Naționale a României, și care creează bazele realizării scopului urmărit prin actul normativ și pentru îndeplinirea obiectivului fundamental al Băncii Naționale a României, care este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, cât și aspecte care țin de reglementarea domeniului circumscris, în general, organizării și funcționării statului în conformitate cu prevederile Constituției, cum sunt cele cu privire la execuția bugetului de venituri și cheltuieli, care se verifică în condițiile legii de către Curtea de Conturi, în virtutea art. 137 și art. 140 din Constituție. ...

Un exemplu de menționat este Belgia, conceptul de rezerve internaționale incluzând și rezervele de aur, deși acestea nu sunt expres prevăzute în Statutul Băncii. În acest context, Curtea observă că Banca Națională a României este îndrituită prin lege să stabilească și să mențină rezervele internaționale, desigur în condițiile legii, singura discuție purtându-se pe locul depozitării unuia dintre elemente acestora [aur deținut în tezaur în țară sau depozitat în străinătate]. ...

Așadar, aderând la ordinea juridică a Uniunii Europene, România a acceptat ca, în domeniile în care competența exclusivă aparține Uniunii Europene, indiferent de tratatele internaționale pe care le-a încheiat, implementarea obligațiilor rezultate din acestea să fie supusă regulilor Uniunii Europene. În caz contrar, s-ar ajunge la situația nedorită ca, prin intermediul obligațiilor internaționale asumate bi- sau multilateral, statul membru să afecteze grav competența Uniunii și, practic, să se substituie acesteia în domeniile menționate. Așadar, în aplicarea art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, România cu bună-credință aplică obligațiile rezultate din actul aderării, neinterferând cu competența exclusivă a Uniunii Europene, și, astfel cum Curtea a stabilit în jurisprudența sa, în virtutea clauzei de conformare cuprinse chiar în textul art. 148 din Constituție, România nu poate adopta un act normativ contrar obligațiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru (a se vedea Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 15 martie 2016, paragraful 75).

Toate cele anterior arătate cunosc desigur o limită constituțională, exprimată în ceea ce Curtea a calificat drept „identitate constituțională națională“ (a se vedea Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 12 iulie 2012, sau Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015). ...

Totodată, conform art. 282 alin. (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize. De asemenea, conform Deciziei 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, în art. 2 alin. (1) liniuța a treia se prevede expres că „Autoritățile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul Tratatului și, în special, în ceea ce privește (...) băncile centrale naționale“. ...

Prin acesta se fac și mențiuni referitoare la obligația statelor membre de a consulta Banca Centrală Europeană cu privire la proiectele lor de reglementare. Astfel, principalul obiectiv al Deciziei 98/415/CE este de a permite Băncii Centrale Europene să furnizeze legiuitorilor naționali, la momentul oportun, un aviz de specialitate cu privire la proiectele de reglementare referitoare la probleme ce se încadrează în domeniile care intră în competența Băncii Centrale Europene. Acest aviz de specialitate are ca scop asigurarea unui cadru juridic național care: (a) să contribuie la realizarea obiectivelor Băncii Centrale Europene și/sau ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC); (b) să fie compatibil cu cadrul juridic al Eurosistemului/Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene; și (c) să fie conform cu politicile Eurosistemului/Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. ...

De altfel, chiar autorii prezentei obiecții de neconstituționalitate recunosc faptul că „la nivel european nu s-a făcut nicio distincție cu privire la conținutul proiectelor de reglementare care vizează băncile centrale naționale“. În acest context, Curtea observă că niciunul dintre actele normative europene invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate, prin prisma dreptului național, nu prevăd obligația statelor membre de a solicita avizul Băncii Centrale Europene în problematica depozitării sau relocării aurului deținut în tezaur, ca parte/element a/al rezervelor internaționale a statului, respectiv a locului de depozitare a acestuia. ...

În acest context, Curtea observă că au fost preconizate, printr-o propunere legislativă de revizuire a Constituției, atât introducerea acestei instituții în Legea fundamentală, respectiv „Banca Națională a României este banca centrală a statului român, autoritate publică autonomă, ale cărei prerogative, administrare și funcționare se reglementează prin lege, în conformitate cu normele de drept internațional care decurg din tratatele la care România este parte“, cât și adoptarea Statutului Băncii Naționale a României prin lege organică și, implicit, recunoașterea instituției ca fiind una de rang constituțional [propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României care a fost examinată, din oficiu, de Curtea Constituțională, control concretizat prin Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014], aspect care însă nu s-a realizat, până în prezent, printr-o lege de revizuire a Constituției.

Dimpotrivă, ceea ce are relevanță în context este obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară în virtutea art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, statul având o marjă de apreciere în acest domeniu, desigur cu respectarea principiului legalității. ...