Program de guvernare din 22 decembrie 2008

PROGRAM DE GUVERNARE din 22 decembrie 2008 pentru 2009-2012 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 22 decembrie 2008

Capitolul 1

Contextul economic şi financiar intern şi internaţional Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional caracterizat printr-o profundă criză financiară şi economică globală.

Efectele crizei financiare sunt resimţite puternic în statele europene dezvoltate, care se confruntă deja cu încetiniri semnificative ale ritmului de creştere economică sau chiar cu recesiune economică.

Principalele efecte ale crizei financiare şi economice cu care se confruntă în prezent România sunt: ● reducerea lichidităţilor în sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finanţării interne şi externe; ● înăsprirea condiţiilor de accesare a creditelor pentru populaţie, agenţi economici, precum şi pentru sectorul public; ● creşterea numărului de persoane aflate în imposibilitatea de a-şi rambursa ratele şi dobânda la creditele bancare; ● scăderea producţiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, păstrării numărului locurilor de muncă, precum şi asupra profitabilităţii companiilor; ● scăderea ritmului de creştere a veniturilor publice, cauzată de diminuarea în general a activităţilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcţii, mobilă, textile etc.); ● scăderea puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii; ● încetinirea ritmului de creştere a produsului intern brut.

Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic şi asupra veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea acestora chiar pe fondul unei creşteri economice de peste 8% în anul 2008.

Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicaţii negative asupra echilibrelor macroeconomice, în special a deficitului de cont curent, care se menţine la valori ridicate - în jur de 13% din PIB.

Acest deficit bugetar public este peste limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht (3% din PIB). În perioada de creştere economică ridicată, politica bugetară de tip expansionist a fost şi este neadecvată.

Construcţia bugetară, precum şi execuţia aferentă anului 2008 au încurajat creşterea nejustificată a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în detrimentul cheltuielilor cu investiţiile.

Capacitatea administrativă redusă a condus la un nivel scăzut de absorbţie a fondurilor structurale.

Toate acestea au condus la derapaje de la obiectivele stabilite prin Programul de convergenţă.

Situaţia actuală internă şi internaţională rămâne, în continuare, una dificilă şi impune constrângeri mari de ordin bugetar. La acestea se adaugă dificultăţile legate de necesitatea ajustării deficitului bugetar şi a celui de cont curent la valori care să facă posibilă finanţarea acestora.

În acest context, noul Guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de ajustare, corelate cu politica monetară, care să asigure o creştere economică sustenabilă, menţinerea atractivităţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilă a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai.

Capitolul 2

Măsuri pentru reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei Măsurile pe termen scurt propuse în programul de guvernare au în vedere următoarele obiective: ● Atenuarea efectelor negative ale crizei financiare şi menţinerea stabilităţii financiare:

Principalele măsuri pentru reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei şi grupurilor vulnerabile sunt: ● Menţinerea cotei unice de impozitare de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici. ● Ajustarea cheltuielilor bugetare în vederea diminuării deficitului bugetului general consolidat până la maximum 1,7% din PIB, pentru anul 2009 (faţă de peste 3,5% din PIB, în 2008) prin:

Capitolul 3

Angajamentul pentru buna guvernare a României Obiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi promovează Guvernul României sunt:

Capitolul 4

Principiile de guvernare Activitatea Guvernului se desfăşoară în consonanţă cu următoarele principii:

Capitolul 5

Educaţie Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectorul dezvoltării durabile.

Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi globalizată, reprezintă obiectivele majore ale programului de guvernare.

Economia competitivă, consolidarea democraţiei şi societatea cunoaşterii impun, alături de cele 4 instrumente cognitive care alcătuiesc tradiţional alfabetizarea de bază (abilităţi de comunicare, scriere, citire şi calcul matematic), dobândirea unor noi competenţe: alfabetizarea digitală şi informaţională, cultura şi civilizaţia tehnologică, comunicarea în limbi moderne de largă circulaţie, cultura şi conduita civică, cetăţenia democratică, gândirea critică, capacitatea de adaptare la situaţii noi, competenţe antreprenoriale, lucrul în echipă, interesul pentru dezvoltarea personală şi învăţarea continuă.

Şcoala trebuie să construiască şi să consolideze un set de valori stabile şi coerente (profesionalism, cinste, corectitudine, dreptate socială) şi conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos. Guvernarea va respecta Pactul naţional pentru educaţie şi va aplica strategia "Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii" elaborată în baza pactului naţional şi asumată de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.

Obiective de guvernare 1. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant.

Direcţii de acţiune Educaţia timpurie ● Susţinerea de către stat a cheltuielilor cu educaţia timpurie. ● Coordonarea serviciilor oferite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării cu cele oferite de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie. ● Elaborarea şi monitorizarea curriculumului şi a standardelor de calitate pentru educaţia timpurie. ● Formarea iniţială şi continuă a personalului dedicat educaţiei timpurii. ● Cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 3-5 ani. ● Încurajarea şi susţinerea iniţiativelor locale şi a celor private pentru construirea de creşe, eficientizarea legii tichetelor de creşă. ● Introducerea grupei pregătitoare în învăţământul obligatoriu.

Învăţământul preuniversitar ● Promovarea pachetului legislativ pentru învăţământul preuniversitar. ● Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de competenţe relevante pentru piaţa muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de adaptare la situaţii noi. ● Accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii învăţământului. ● Eliminarea abandonului şcolar din învăţământul obligatoriu. ● Încurajarea continuării studiilor astfel încât cel puţin 85% dintre tineri să fie absolvenţi de studii liceale. ● Creşterea proporţiei absolvenţilor în domeniile ştiinţelor exacte şi al tehnologiei. ● Generalizarea învăţării informatizate. ● Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale şi din grupuri vulnerabile în învăţământul special sau de masă. ● Asigurarea coerenţei procedurilor de evaluare şi a examenelor pe baza standardelor naţionale adecvate ciclurilor de învăţământ. ● În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale se vor avea în vedere:

Învăţământul superior ● Pregătirea de specialişti cu creativitate şi capacitate de inovare. ● Producerea de cunoaştere relevantă internaţional prin cercetare ştiinţifică. ● Realizarea de creaţie culturală. ● Diseminarea cunoaşterii. ● Formarea de specialişti în domenii relevante pentru societate. ● Deschiderea spre comunitate şi participarea cu expertiză la stabilirea direcţiilor de dezvoltare naţională. ● Asumarea responsabilităţii sociale derivate din autonomia academică. ● Promovarea excelenţei personale şi instituţionale pe bază de criterii valorice validate internaţional. ● Încurajarea repatrierii elitelor universitare româneşti. ● Evaluarea externă a tuturor instituţiilor de învăţământ superior, publice şi private, în vederea asigurării calităţii. ● Diferenţierea prin legislaţie a universităţilor, în universităţi de educaţie, de educaţie şi cercetare şi preponderent de cercetare. ● Întărirea autonomiei universitare în vederea creşterii calităţii învăţământului superior. ● Modernizarea managementului şi conducerii universităţilor. ● Funcţionarea efectivă a unui cod deontologic la nivelul fiecărei universităţi. ● Finanţarea multianuală a programelor de studii. ● Susţinerea învăţământului de ştiinţe exacte şi tehnic în conformitate cu directivele europene. ● Promovarea excelenţei instituţionale prin programe de finanţare competiţională; ● Implicarea universităţilor în educaţia permanentă pentru cuprinderea a 10% din populaţia activă. ● Promovarea parteneriatului cu studenţii. ● Dezvoltarea şi diversificarea programelor de burse. ● Asigurarea mobilităţii studenţilor la nivel naţional şi internaţional. ● Asigurarea funcţionării sistemului de credite pentru finanţarea studiilor. ● Internaţionalizarea învăţământului superior din România.

Resurse umane ● Modernizarea formării iniţiale, susţinerea formării continue a cadrelor didactice şi stabilirea de criterii relevante de evaluare a calităţii cadrelor didactice. ● Repoziţionarea socială justă a cadrelor didactice prin:

Infrastructură ● Dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază, complementară şi continuă. ● Reabilitarea şcolilor astfel încât toate unităţile de învăţământ să poată obţine autorizare sanitară până la începerea anului şcolar 2010/2011. ● Construcţia de grădiniţe noi pentru cuprinderea integrală a copiilor de 3-6 ani. ● Reorganizarea reţelei şcolare şi asigurarea transportului şcolar. ● Descentralizarea administrativă coerentă, prin stabilirea clară a obiectivelor, responsabilităţilor şi resurselor. ● Construcţia de cămine noi pentru circa 10.000 de studenţi. ● Dotarea spaţiilor şi laboratoarelor din învăţământul superior.

Capitolul 6

Sănătate Obiective de guvernare 1. Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană.

Direcţii de acţiune ● Elaborarea unui cadru legislativ şi instituţional care să permită dezvoltarea sistemului sanitar românesc în interconectare cu sistemul european. ● Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a administraţiei locale în managementul spitalicesc. ● Corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma sistemului de sănătate publică. ● Punerea în aplicare a unui program naţional de investiţii care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene. ● Sprijinirea mediului de afaceri în proiecte investiţionale în sistemul de sănătate şi dezvoltarea parteneriatelor public-private. ● Promovarea parteneriatelor cu societatea civilă în dezvoltarea de programe pentru educaţie sanitară şi a unui stil de viaţă sănătos. ● Integrarea serviciilor sanitare în reţele complexe de asistenţă, de la medicina primară până la nivel spitalicesc. ● Înfiinţarea de centre multifuncţionale, în special în mediul rural. ● Informatizarea sistemului sanitar. ● Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor manageriale la toate nivelurile. ● Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor medicale. ● Elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical.

Susţinerea asistenţei medicale primare ● Dezvoltarea medicinii de familie prin creşterea alocaţiilor din fondul de asigurări de sănătate, care va permite medicilor de familie să participe la programe de supraveghere a mamei şi copilului, de prevenţie şi supraveghere a bolilor cronice cu impact în sănătatea publică. ● Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură de diagnostic şi tratament, astfel încât după 4 ani să existe un nivel standard de dotare în toate cabinetele din ţară. ● Concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat către medicii care le deţin în administrare. ● Implicarea medicului de familie în asistenţa medicală comunitară.

Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate ● Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin creşterea alocării fondurilor. ● Dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea de reţele sanitare integrate.

Eficientizarea şi modernizarea serviciilor spitaliceşti ● Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană. ● Realizarea unei reţele de spitale de urgenţă regionale la standarde europene. ● Îmbunătăţirea managementului spitalelor prin introducerea indicatorilor de performanţă şi de calitate a serviciilor. ● Îmbunătăţirea sistemului de internări de scurtă durată şi a îngrijirilor la domiciliu. ● Dezvoltarea şi extinderea externalizării serviciilor nonclinice prin parteneriate public-private. ● Dezvoltarea sistemului de finanţare pe bază de caz rezolvat. ● Demararea efectivă a procesului de acreditare a spitalelor astfel încât să existe "un standard de spital" care să asigure reguli şi condiţii egale pentru desfăşurarea activităţii.

Dezvoltarea sistemului de urgenţă prespitalicesc ● Creşterea finanţării sistemului de urgenţă şi dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toată suprafaţa ţării. ● Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian sau naval. ● Introducerea sistemului de ambulanţă comunitară pentru asigurarea urgenţelor din teritoriu în special în zonele aflate la mari distanţe de spitale, în cooperare cu autorităţile locale.

Asistenţa cu medicamente a populaţiei şi politica medicamentului ● Garantarea susţinerii financiare de către stat a programelor naţionale de sănătate (tuberculoză, cancer, HIV/SIDA, dializă etc.). ● Garantarea accesibilităţii la medicamente compensate şi gratuite pentru toată perioada anului. ● Compensarea în proporţie de 90% din preţul de referinţă a medicamentelor pentru pensionari şi persoane cu venituri mici. ● Asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lăuze. ● Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau zone izolate. ● Stabilirea transparentă a preţurilor şi a criteriilor de compensare funcţie de eficacitate şi eficienţă.

Asistenţa sanitară în satul românesc ● Stimularea folosirii de personal medical contractual pe perioadă determinată pentru asigurarea cu personal în zonele sau domeniile deficitare, plata în funcţie de eficienţă şi de finalitatea actului medical. ● Creşterea stimulentelor financiare (prime de instalare şi salarii) pentru personalul care va lucra în mediul rural în zonele neacoperite cu asistenţă medicală. ● Decontarea cu prioritate a reţetelor eliberate în farmaciile (puncte farmaceutice) deschise în mediul rural de către casele de asigurări de sănătate. ● Dezvoltarea unei reţele de centre multifuncţionale pentru asistenţa medicală de bază. ● Introducerea în programul de educaţie pentru sănătate în toate şcolile din mediul rural şi a unui program de prevenţie şi profilaxie (în special pentru elevi) în patologia dentară. ● Asigurarea caravanelor medicale (radiologie şi laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile constituite din 15-20 unităţi mobile repartizate geografic.

Dezvoltarea sănătăţii publice ● Extinderea programului naţional de imunizări prin introducerea gratuită a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE. ● Vaccinarea antigripală gratuită a copiilor, pensionarilor şi a persoanelor cu risc. ● Acces universal şi gratuit la servicii de planificare familială. ● Corelarea acţiunilor din România cu Programul Comunitar în domeniul sănătăţii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea Europeană. ● Asigurarea unei reţele de asistenţă medicală pentru elevi şi studenţi (cabinete medicale în şcoli şi universităţi). ● Stimularea creşterii calităţii sistemului de asistenţă medico-sanitară prin intermediul mediatorilor pentru romi şi a asistenţilor comunitari.

Dezvoltarea şi susţinerea sectorului privat ● Stimularea asigurărilor de sănătate private prin delimitarea îngrijirilor medicale publice de cele private. ● Susţinerea şi dezvoltarea parteneriatului public-privat, a privatizărilor şi a managementului privat în sistemul public. ● Stimularea investiţiilor private în sistemul sanitar.

Capitolul 7

Piaţa muncii Obiective de guvernare 1. Echilibrarea pieţei muncii şi reducerea deficitelor sectoriale de forţă de muncă.

Direcţii de acţiune ● Creşterea gradului de ocupare de la circa 59%, în prezent, la minimum 65%, în anul 2012. ● Creşterea participării la formarea profesională continuă de la 2% la minimum 7% din populaţia în vârstă de muncă între 25-64 de ani; susţinerea înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale. ● Creşterea salariului minim brut pe economie astfel încât să atingă 50% din salariul mediu brut pe economie până la sfârşitul anului 2012. ● Creşterea salariului mediu brut nominal pe economie în perioada 2009-2012 cu 55%. ● Elaborarea unui sistem unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual bugetar care să aibă la bază criterii de diferenţiere şi corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetară. ● Absorbţia eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de formare profesională şi ocupaţională. ● Simplificarea procedurilor de angajare şi concediere a lucrătorilor, concomitent cu măsuri de securizare a locurilor de muncă. ● Sprijinirea dialogului angajator - angajat în flexibilizarea programului de lucru, în facilitarea mobilităţii ocupaţionale, profesionale şi geografice. ● Reorganizarea agenţiilor judeţene de ocupare şi formare profesională. ● Restructurarea centrelor de formare profesională a serviciului public şi punerea lor în sistem de competitivitate pentru ocupare şi formare profesională. ● Stimularea, prin măsuri fiscale, a participării salariaţilor la formarea profesională continuă. ● Asigurarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile. ● Stimularea rămânerii pe piaţa muncii a persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, precum şi atragerea în activitate a persoanelor pensionate apte de muncă. ● Intensificarea procesului legislativ şi de aplicare a măsurilor instituţionale care vizează reducerea muncii la negru. ● Redimensionarea competenţelor şi a atribuţiilor instituţiilor de control în scopul creşterii exigenţei şi responsabilităţii în actul de control al raporturilor de muncă, precum şi în ceea ce priveşte asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă. ● Revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncă. ● Revitalizarea dialogului social, inclusiv prin participarea companiilor multinaţionale.

Capitolul 8

Asigurări sociale Obiective de guvernare 1. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii sociale.

Direcţii de acţiune ● Atingerea unei ţinte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, în condiţiile sustenabilităţii sistemului public de pensii. ● Asigurarea unei pensii sociale minime garantate care să completeze pensia până la 350 lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanţată din bugetul de stat. ● Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat. ● Eliminarea inechităţilor în ceea ce priveşte pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I şi II, precum şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncă, conform prevederilor Legii nr. 218/2008. ● Aplicarea prevederilor noii legislaţii privind sistemul public de pensii pentru agricultori. ● Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat. ● Diversificarea tipurilor de pensii prin introducerea pensiilor în regim ocupaţional, pe structuri profesionale.

Capitolul 9

Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse Obiective de guvernare 1. Asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare pentru susţinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violenţei în familie.

Direcţii de acţiune Familie ● Politici privind reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională. ● Finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi asigurării resurselor financiare necesare. ● Dezvoltarea reţelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate. ● Înfiinţarea de noi adăposturi pentru victimele violenţei în familie şi de centre de asistenţă destinate agresorilor familiali. ● Îmbunătăţirea criteriilor şi formelor de acordare a venitului minim garantat. ● Raţionalizarea diferitelor tipuri de asistenţă socială acordate atât familiilor, cât şi persoanelor fizice.

Protecţia copilului ● Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate; creşterea alocaţiei de stat pentru copii, în perioada 2009-2012, la suma de minimum 200 lei. ● Creşterea numărului de creşe şi includerea acestora în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţării de creşe de către structurile societăţii civile. ● Acordarea de gratuităţi în accesul la educaţia primară a copiilor din familiile sărace, mai ales din mediul rural (uniformă, rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome. ● Sprijinirea dezvoltării reţelei de servicii profesionalizate de îngrijire a copiilor la domiciliu. ● Stimularea structurilor societăţii civile pentru dezvoltarea activităţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei drepturilor copilului. ● Reducerea numărului de copii aflaţi în instituţii publice sau private prin reintegrarea lor în familia naturală şi sprijinirea familiei extinse ca alternativă.

Egalitatea de şanse ● Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publică. ● Diminuarea discriminărilor etnice. ● Creşterea capacităţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale. ● Crearea şi organizarea sistemului asigurărilor de dependenţă pentru persoanele vârstnice. ● Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice. ● Transformarea unităţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente. ● Creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare. ● Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă. ● Dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice. ● Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la accesul în imobile. ● Creşterea eficienţei structurilor instituţionale şi a personalului dedicat problematicii rome, respectiv actualizarea strategiei Guvernului în materie. ● Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică, prin introducerea unei reprezentări minimale a femeilor în Parlament şi în primele două linii ierarhice ale guvernului, începând cu următorul ciclu electoral (2012). ● Aplicarea de politici favorabile femeilor, pentru a le asigura condiţii corespunzătoare în vederea adaptării la schimbările imediate şi viitoare de pe piaţa muncii. ● Susţinerea participării active a societăţii civile la furnizarea serviciilor sociale şi stimularea voluntariatului.

Capitolul 10

Tineret şi sport Obiective de guvernare 1. Construcţia unui sistem de securitate socială activă pentru tineri.

Direcţii de acţiune Tineret ● Construirea de locuinţe sociale pentru tineri pe întreg teritoriul ţării, acordate iniţial în regim de închiriere. ● Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie de tineret şi sport. ● Înfiinţarea a opt centre pentru tineret în cele opt regiuni de dezvoltare, cu responsabilităţi directe în atragerea fondurilor comunitare pe domeniul tineret. ● Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilităţi reduse în vederea asigurării egalităţii de şanse. ● Stabilirea de parteneriate strategice împreună cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi cu unităţile de învăţământ mediu şi superior. ● Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în vederea transformării centrelor regionale de formare profesională a adulţilor (CRFPA) în centre judeţene cu acelaşi specific (CJFPA), cu o mai mare orientare către formarea persoanelor tinere. ● Crearea bazei de date la nivel naţional cu locurile de muncă disponibile din România. ● Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate public-private.

Sport ● Elaborarea strategiei naţionale şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE în materie. ● Implicarea şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean. ● Inventarierea şi clarificarea problemelor de proprietate în legătură cu infrastructura sportivă existentă, intabularea proprietăţilor de tip public naţional şi public local. ● Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive. ● Organizarea de întreceri sportive, susţinute şi cofinanţate de Guvernul României. ● Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane către această disciplină. ● Depăşirea dificultăţilor în luarea şi asumarea unor decizii cu privire la eficienţa economică a activităţilor sportive prin schimburi de experienţă între instituţiile abilitate din ţara noastră şi din celelalte state cu o puternică tradiţie în domeniul managementului sportiv. ● Introducerea unui număr de minimum trei ore de sport pe săptămână în programa şcolară şi garantarea accesului tuturor copiilor apţi pentru acest gen de activitate la orele de educaţie fizică, în conformitate cu normele UE. ● Asigurarea unei traiectorii de tip "dublă carieră" sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate. ● Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional. ● Dezvoltarea sportului prin coordonarea activităţilor de management sportiv, marketing sportiv şi cercetare. ● Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă.

Capitolul 11

Competitivitatea, mediul de afaceri şi IMM-urile Obiective de guvernare 1. Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate şi transparente de valorificare a tuturor factorilor care au impact asupra capacităţii firmelor din România de a concura pe piaţa internă unică şi pe pieţele extracomunitare.

Direcţii de acţiune ● Asigurarea unui mediu legislativ predictibil care să permită planificarea activităţilor operatorilor economici. ● Completarea legislaţiei cu noi scheme privind acordarea ajutorului de stat. ● Reducerea semnificativă a birocraţiei şi parafiscalităţii, eliminarea barierelor administrative. ● Stimularea dezvoltării unei noi culturi a calităţii prin organizarea coerentă a supravegherii de piaţă, funcţionarea infrastructurilor calităţii şi protecţia consumatorului. ● Susţinerea financiară de către stat a "polilor de competitivitate". ● Dezvoltarea capacităţii competitive a sectorului IMM-urilor şi încurajarea capitalului autohton. ● Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare prin programe cu sprijin financiar extern şi/sau de la bugetul de stat. ● Elaborarea şi finanţarea unui program naţional destinat stimulării spiritului întreprinzător, al implementării de noi tehnologii, al inovării ca sursă majoră de dezvoltare economică. ● Îmbunătăţirea accesului la proprietatea intelectuală în vederea creşterii competitivităţii IMM-urilor şi stimularea transferului tehnologic transnaţional. Elaborarea şi finanţarea unui program naţional de susţinere a micilor meşteşugari în promovarea produselor şi conservarea tradiţiilor autohtone. ● Stimularea exporturilor de produse cu grad înalt de prelucrare şi a accesului IMM-urilor pe pieţele externe. ● Îmbunătăţirea modalităţilor de efectuare şi corelare a activităţilor de inspecţie şi control economic prin evitarea paralelismelor şi crearea actului unic de control. ● Sprijinirea creării de departamente specializate în cadrul universităţilor publice în domeniul concurenţei, promovarea formării profesionale continue şi sprijinirea sectorului neguvernamental specializat în promovarea culturii concurenţiale în mediul de afaceri. ● Garantarea integrităţii în relaţia cu toţi participanţii la piaţă, precum şi cu alte instituţii sau organizaţii care supraveghează sau operează pe piaţa de capital. ● Consolidarea pieţei de capital prin crearea unei pieţe competitive în regiune prin: creşterea volumului activităţii de investire, diversificarea instrumentelor financiare, atragerea de noi participanţi pe piaţă, crearea unei culturi investiţionale pe piaţa de capital. ● Scăderea costurilor de operare pe piaţa de capital. ● Încurajarea emitenţilor de a se finanţa prin intermediul pieţei de capital şi menţinerea unui dialog permanent cu reprezentanţii societăţilor comerciale sau autorităţile administraţiei publice locale pentru promovarea acestor demersuri.

● Consolidarea activităţii de supraveghere şi control şi protejarea investitorilor prin:

Capitolul 12

Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea Obiective de guvernare 1. Susţinerea domeniilor de vârf cu potenţial pentru performanţă.

Direcţii de acţiune ● Creşterea finanţării cercetării-dezvoltării, inclusiv din mediul privat, concomitent cu majorarea finanţării publice la nivelul de 1% din PIB în 2012. ● Alocarea resurselor prin competiţie exclusiv în funcţie de criteriile de calitate ştiinţifică. Evaluările instituţiilor, persoanelor şi proiectelor vor fi făcute exclusiv în baza unor criterii internaţional recunoscute. ● Introducerea unor politici de resurse umane dinamice şi competitive. ● Accesul la posturi sau competiţii exclusiv pe bază de performanţă profesională. ● Finanţarea multianuală a proiectelor de cercetare, în acord cu practicile europene. ● Facilitarea utilizării fondurilor câştigate pe bază de competiţie, inclusiv punerea în practică a principiului "finanţarea urmează cercetătorul". ● Stimularea investiţiilor private în cercetare-dezvoltare. ● Punerea în practică a unui plan de acţiune de lungă durată privind popularizarea ştiinţei şi tehnicii către publicul larg, inclusiv pe canale media. ● Raţionalizarea instituţională a sistemului.

Capitolul 13

Infrastructura de transport Obiective de guvernare 1. Interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană.

Direcţii de acţiune Transport rutier ● Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi a Companiei Naţionale de Drumuri. ● Modificarea legislaţiei privind modalităţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport, eliminând principiul "cel mai mic preţ câştigă", care s-a dovedit păgubos şi introducând respectarea termenelor parţiale drept condiţie de reziliere unilaterală a contractului. ● Modificarea legislaţiei privind contestaţiile la adjudecarea lucrărilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde în cazul respingerii contestaţiei. ● Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport astfel încât să se reducă numărul acestora şi durata obţinerii. ● Instituirea unor taxe echitabile pentru utilizarea infrastructurii conform principiului "plăteşti cât şi cum foloseşti". ● Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii.

Autostrăzi ● Realizarea PACTULUI NAŢIONAL "AUTOSTRĂZILE ROMÂNIEI" pentru asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţarea construcţiei de autostrăzi. ● Finalizarea coridorului IV paneuropean Nădlac-Constanţa (total 855 km) la nivel de autostradă până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014. ● Finalizarea porţiunii între Borş şi Târgu Mureş (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie finalizată în 2013-2014. ● Finalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014. ● Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2, prin realizarea la nivel de autostradă a centurii de tranzit a Bucureştiului, porţiunea de nord până în anul 2012 şi porţiunea de sud până în anul 2014. ● Completarea şi lărgirea la 4 benzi, până în anul 2011, a porţiunii de nord (A1- Otopeni - A2) din centura periurbană Bucureşti (existentă) şi finalizarea, până în anul 2013, a porţiunii de sud. ● Începerea lucrărilor în 2012 la autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean şi la autostrada Focşani - Săbăoani (140 km). ● Începerea lucrărilor în 2012 la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria Craiova (170 km). ● Începerea lucrărilor în 2012 la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B. ● Construirea unui pod peste Canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi centura la nivel de autostradă a Municipiului Constanţa. ● Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focşani - Albiţa.

Drumuri Naţionale ● Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene. ● Realizarea Programului Naţional Centuri Ocolitoare astfel:

Transport feroviar ● Finalizarea până în anul 2009 a lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi până în anul 2011 a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV paneuropean. ● Devansarea termenului de finalizare a lucrărilor de modernizare, din anul 2013 în anul 2012, a tronsonului Curtici - Braşov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin împărţirea în sectoare scurte. ● Finalizarea proiectării lucrărilor de modernizare a Coridorului IX paneuropean până la sfârşitul anului 2009 şi începerea lucrărilor de modernizare în anul 2010(Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret). ● Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci. ● Reanalizarea lucrărilor la liniile Râmnicu Vâlcea - Vâlcele şi Bucureşti - Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundaţii. ● Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea plăţii pe vagon faţă de plată pe tren existentă în prezent. ● Introducerea TUI diferenţiat pe magistrale şi linii principale faţă de linii secundare respectiv vagoane marfă - vagoane călători. ● Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale). ● Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial; lucrările vor fi scoase la licitaţie internaţională pentru parteneriat public-privat. ● Reabilitarea gărilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa, Galaţi, inclusiv dezvoltarea lor în complexe comerciale; lucrările vor fi realizate prin parteneriat public privat. ● Continuarea procesului de modernizare de telecomenzi şi semnalizare feroviară pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză (160 km/h). ● Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de călători prin: achiziţia a 100 de rame electrice noi, achiziţia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane şi a 300 de locomotive din parcul existent. ● Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip "Săgeata Albastră" cu încă 50 de unităţi. ● Asigurarea subvenţiei la nivelul necesar pentru transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene. Ţ Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai - Laromet (3,1 km - 2 staţii). ● Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor - Universitate - Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor până în 2012.

● Achiziţionarea a încă 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizarea parcului de vagoane de metrou. ● Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale. ● Deschiderea unei staţii de transfer RO-LA în sudul municipiului Bucureşti pentru preluarea traficului rutier de marfă ce intră în ţară prin Vama Giurgiu.

Transport naval ● Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi - Brăila. ● Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari. ● Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS. ● Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (NAIADES). ● Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin construirea molului 3 în portul Constanţa Sud Agigea. ● Implementarea proiectului "Apărări de maluri pe Canalul Sulina". ● Prelungirea digului de larg al Portului Constanţa pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanţa Sud - Agigea. ● Simplificarea formalităţilor de control al navelor fluviale. ● Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi a eficienţei liniei de feribot Constanţa-Poti/Batumi.

Transport aerian ● Asigurarea unui management competitiv prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Băneasa) şi a Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara - Arad). ● Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an. ● Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial economic ridicat (Suceava, Iaşi, Cluj, Craiova, Baia Mare, Tulcea). ● Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi, Brăila şi Bistriţa pentru construirea de noi aeroporturi. ● Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării la bursă şi privatizării. ● Consolidarea poziţiei regiei autonome ROMATSA în cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria. ● Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul Autorităţii Aeronautice Române.

Capitolul 14

Societatea informaţională Obiective de guvernare 1. Creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 20%.

Direcţii de acţiune ● Crearea unui cadru instituţional şi legal coerent pentru dezvoltarea societăţii informaţionale. ● Promovarea experienţei şi propunerilor româneşti în domeniul reglementărilor în instituţiile europene, precum şi transferul experienţei spre ţări ce urmează calea integrării europene. ● Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sud-est europeană pentru crearea unei pieţe puternice de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC). ● Cooperarea cu alte autorităţi pentru introducerea de prevederi referitoare la infrastructura de comunicaţii în standardele de urbanism, în autorizarea pentru construire şi în alte categorii de standarde. ● Susţinerea neutralităţii tehnologice în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii naţionale şi încurajarea dezvoltării Internetului de bandă largă ca principal suport de transmisie şi convergenţă. ● Realizarea unei platforme informaţionale naţionale care să pună într-o corespondenţă dinamică şi directă informaţiile referitoare la cetăţenii, firme şi proprietăţi imobiliare. ● Continuarea şi extinderea proiectului "Economia bazată pe cunoaştere", finanţat de Banca Mondială, prin creşterea numărului de localităţi rurale care au acces la reţeaua de comunicaţii de bandă largă. ● Dezvoltarea şi asimilarea de standarde, norme şi metodologii, precum şi dezvoltarea şi întreţinerea nomenclatoarelor de interes general care să asigure în mod unitar proiectarea, realizarea, implementarea şi operarea serviciilor publice informatizate, prin care se vor asigura interoperabilitatea şi interactivitatea acestora. ● Construirea unor "oraşe ale societăţii informaţionale", ca modele-pilot pentru testarea utilizării TIC în toate activităţile economice, sociale şi culturale ale comunităţii prin organizarea unei competiţii naţionale în vederea obţinerii de fonduri (naţionale, europene, locale şi private). ● Generalizarea accesului la servicii integrate de voce (cu mobilitate), date şi imagini (inclusiv televiziune digitală) pentru cetăţenii României. ● Realizarea unei platforme naţionale pentru informare şi acţiune, în caz de dezastre, care să asigure intervenţia rapidă şi specializată a autorităţilor. ● Susţinerea dezvoltării infrastructurii TIC în învăţământul public de toate nivelele şi asigurarea şanselor egale la informare pentru toţi copiii şcolari din România. ● Susţinerea dezvoltării şi utilizării de conţinut informatic dedicat pentru toate materiile de învăţământ în cadrul procesului de educaţie publică. ● Asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la informaţiile medicale personale pentru serviciile medicale, oriunde şi oricând pe teritoriul României.

● Promovarea pe scară largă a mecanismelor electronice de plată. ● Promovarea interacţiunii autorităţilor publice cu cetăţenii şi mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare. ● Promovarea schimbului electronic de documente, astfel încât acesta să devină principalul mijloc de transmitere a informaţiei în administraţia publică.

Capitolul 15

Agricultură şi dezvoltare rurală Obiective de guvernare 1. Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea producţiei agricole.

Direcţii de acţiune Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea producţiei agricole ● Specializarea producţiei agricole şi aplicarea de politici diferenţiate pe tipuri de ferme şi zone de favorabilitate. ● Stimularea comasării voluntare a terenurilor şi a exploatării lor eficiente. ● Sprijinirea creării de ferme comerciale moderne, de unităţi de industrie alimentară şi creşterea competitivităţii acestora. ● Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicată obţinute prin extinderea producţiilor ecologice. ● Dezvoltarea cu prioritate a zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole, îmbunătăţirea păşunilor, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii - sectoare mult rămase în urmă. ● Stimularea integrării producţiei vegetale cu cea animală pentru obţinerea unui spor de producţie substanţial, care să asigure consumul intern şi reducerea importurilor pe fiecare produs în parte. ● Ameliorarea raselor de bovine cu sprijin din partea statului în vederea obţinerii producţiilor de carne şi lapte. ● Stimularea prin programe economice speciale a zonei montane, Deltei Dunării şi a altor zone defavorizate. ● Aplicarea unui program de monitorizare a calităţii alimentelor, conform normelor specifice. ● Exercitarea unui control sanitar-veterinar şi fitosanitar în conformitate cu reglementările stabilite cu autorităţile corespondente din Uniunea Europeană.

Creşterea exporturilor de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole ● Măsuri de susţinere a politicilor de marketing ale producătorilor autohtoni pentru pieţele externe. ● Crearea unui sistem informatic eficient referitor la piaţa externă accesibil producătorilor români. ● Acordarea de sprijin financiar pentru susţinerea şi promovarea brandurilor româneşti. ● Sprijinirea asocierii întreprinzătorilor autohtoni şi afilierea lor la structuri din afara ţării. ● Susţinerea promovării produselor tradiţionale româneşti pentru export.

Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe şi bugete multianuale ● Aplicarea de scheme eficiente de finanţare a agriculturii pentru absorbţia integrală a fondurilor europene şi asigurarea cofinanţării de la bugetul de stat, prin proiecte tip "Fermierul" şi "Sapardul românesc". ● Înfiinţarea fermelor agricole comerciale, precum şi realizarea proiectelor în agroturism, restructurarea fermelor de subzistenţă şi instalarea tinerilor fermieri. ● Reducerea accizei la motorină pentru lucrările agricole la pragul minim din UE, de 21 euro/tonă, concomitent cu instituirea de măsuri care să prevină şi să sancţioneze schimbarea destinaţiei. ● Creşterea subvenţiei, din resurse proprii, pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte ţări ale UE, până la momentul de convergenţă cu programul european de subvenţie. ● Promovarea unei politici de stimulare pentru producătorii care produc total sau parţial pentru piaţă. ● Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat. ● Acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru reproducere în domeniul zootehniei. ● Nivelul mediu al subvenţiilor pentru toate tipurile de sprijin acordate sectorului agricol va fi anual de 1.500 lei/hectar. ● Revizuirea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, în vederea accelerării acordării acestora, precum şi reglementarea relaţiilor cu societăţile de asigurare. ● Suportarea de la buget a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a tratamentelor antiepizootice. ● Crearea unui sistem unitar de accesare şi garantare a creditelor pentru producţie şi a creditelor pentru investiţii.

Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare ● Organizarea pieţelor agricole şi alimentare în baza reglementărilor europene:

Accelerarea procesului de dezvoltare rurală ● Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv drumuri, apă, canalizare şi gestionare a deşeurilor. ● Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea de cabinete pentru medici de familie şi acordarea de stimulente pentru a se stabili în mediul rural. ● Stimularea diversificării activităţilor economice, altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural. ● Susţinerea construirii de spaţii de depozitare (silozuri pentru produse agricole). ● Susţinerea instalării tinerilor fermieri în mediul rural. ● Renovarea satelor şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale. ● Stimularea activităţilor de turism specializat în mediul rural. ● Reabilitarea, întreţinerea şi promovarea siturilor naturale şi istorice. ● Program pentru adaptarea forţei de muncă şi a administraţiei publice de la sate la schimbările actuale, pentru instruirea în meserii tradiţionale şi servicii şi modernizarea administraţiei publice locale finanţate din Fondul Social European.

Modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice ● Elaborarea unui program naţional de îmbunătăţiri funciare:

Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi dezvoltarea pisciculturii ● Stoparea declinului suprafeţelor împădurite şi extinderea suprafeţei de păduri la 30% din suprafaţa României, în următorii 4 ani. ● Împădurirea terenurilor cu potenţial agricol redus şi crearea de perdele forestiere de protecţie pe 5% din suprafeţele agricole din zonele expuse secetei şi deşertificării. ● Împiedicarea despăduririlor şi tăierii ilegale de masă lemnoasă prin adoptarea de urgenţă a unui pachet legislativ pentru reducerea tăierii ilegale de masă lemnoasă şi înfiinţarea unei unităţi pentru paza pădurilor şi a parcurilor naturale. ● Adaptarea la nevoile interne a Programului pentru pescuit şi acvacultură.

Susţinerea cercetării agricole şi formării profesionale ● Aplicarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare agricolă, împreună cu partenerii implicaţi, în jurul unor obiective comune: productivitate, calitate, rezistenţă la secetă, boli, dăunători etc. ● Gestionarea programelor de cercetare şi inovare pe bază de rezultate, pentru dezvoltarea durabilă a sectoarelor agroindustriale şi silvice. ● Reconversia profesională a populaţiei din mediul rural, în meserii conexe spaţiului rural. ● Adaptarea procesului de învăţământ profesional şi mediu agricol la nevoile agriculturii şi subordonarea acestuia ministerului de specialitate.

Reforma administrativă a agriculturii ● Descentralizarea administraţiei agricole şi reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii pe principiile Politicii Agricole Comune. ● Înfiinţarea camerelor agricole şi crearea caselor de credit rural. ● Creşterea gradului de profesionalizare a structurilor de administrare a fondurilor UE, pentru a asigura absorbţia lor integrală.

Capitolul 16

Politica de dezvoltare regională Obiective de guvernare 1. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea creşterii competitivităţii şi prin revitalizarea zonelor defavorizate.

Direcţii de acţiune ● Elaborarea unui cadru normativ procedural care să definească componentele diferitelor nivele de decizie strategică, identificarea, antrenarea şi solidarizarea actorilor locali pe o bază partenerială pentru sprijinirea şi realizarea efectivă a proiectelor locale şi regionale, evaluarea resurselor locale umane, fizice, naturale, economice, financiare etc. ● Dezvoltarea corelată a zonelor urbane şi rurale prin cooperare între autorităţile locale, judeţene, consiliile regionale şi agenţiile de dezvoltare regională pentru a integra planurile de dezvoltare locală în cele regionale şi monitorizarea implementării acestora. ● Promovarea parteneriatului public-privat în scopul diminuării dezechilibrelor regionale. ● Elaborarea unui set de criterii de analiză şi evaluare a autorităţilor administraţiei publice locale în vederea identificării şi reducerii dezechilibrelor dintre acestea, prin sprijinirea absorbţiei fondurilor structurale, alocării schemei de ajutor de stat etc. ● Asigurarea, pentru autorităţile administraţiei publice locale, de la bugetul de stat, a sumelor necesare pregătirii şi cofinanţării proiectelor. ● Intensificarea cooperării transfrontaliere şi transnaţionale la nivelul regiunilor şi stimularea dezvoltării unor proiecte interregionale în domeniul infrastructurii, amenajării teritoriului şi lucrărilor hidrografice, cu predilecţie prin accesarea fondurilor europene. ● Dezvoltarea resursei umane şi punerea în valoare a potenţialului de cooperare cu sectorul privat şi cu sistemul educaţional local. ● Folosirea experienţei instituţiilor bancare europene în pregătirea proiectelor prin utilizarea în mai mare măsură a iniţiativelor comunitare cunoscute ca "cele trei iniţiative J": JASPERS - Asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile Europei; JEREMIE - Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mijlocii; JESSICA - Sprijin european comun pentru investiţii durabile în zonele urbane. ● Adaptarea legislaţiei specifice în scopul mobilizării potenţialului bancar şi al fondurilor de garantare pentru a sprijini programele de dezvoltare atât din punct de vedere financiar, cât şi al expertizei în management.

Capitolul 17

Turism Obiective de guvernare 1. Asigurarea condiţiilor pentru realizarea unui turism atractiv şi competitiv la nivel internaţional - prioritate strategică a dezvoltării României pe termen lung.

Direcţii de acţiune ● Restructurarea instituţională şi înfiinţarea unei organizaţii specializate pentru politica de marketing în turism. ● Asigurarea cadrului legislativ simplificat şi eficient al turismului în vederea stimulării investiţiilor în domeniu şi a extinderii sezonului turistic. ● Elaborarea programului multianual de promovare a turismului românesc. ● Aplicarea unui nou sistem de autorizare a facilităţilor de cazare. ● Lansarea Programului de dezvoltare zonală a turismului, coordonat cu programele susţinute de autorităţile locale. ● Înfiinţarea de parcuri turistice. ● Reducerea numărului de formalităţi şi taxe. ● Dezvoltarea turismului rural şi acordarea de facilităţi fiscale pentru promovarea turismului. ● Elaborarea de planuri specifice de acţiune pentru turismul regional, pe litoralul românesc, în Delta Dunării, turismul montan etc., respectiv pentru turismul de afaceri, ecumenic, medical, balnear, cultural etc. ● Creşterea gradului de accesibilitate a pachetelor de servicii turistice pentru pensionari, studenţi, elevi şi adulţi activi cu venituri modeste. ● Dezvoltarea sistemului de învăţământ vocaţional turistic astfel încât să corespundă cerinţelor pieţei.

Capitolul 18

Energie şi resurse minerale Obiectivul strategic Asigurarea securităţii energetice a ţării, bazată pe un sistem eficient de aprovizionare, producere, transport şi distribuţie, care asigură alimentarea continuă a tuturor consumatorilor în condiţii de accesibilitate, disponibilitate şi de suportabilitate a preţurilor.

Obiective de guvernare în domeniul energiei 1. Actualizarea strategiei energetice a României în toate componentele ei: purtători de energie, generare, transport, distribuţie, economisire şi eficienţă energetică, protecţia mediului.

Direcţii de acţiune ● Creşterea securităţii energetice a ţării prin:

Eficientizarea sistemului energetic prin: ● Modernizarea capacităţilor de producţie, transport şi distribuţie existente, în funcţie de viabilitatea lor economică. ● Finalizarea investiţiilor începute, precum şi construcţia unor capacităţi noi de producţie, transport şi distribuţie. ● Elaborarea şi implementarea operativă a programelor de postprivatizare. ● Modificarea legislaţiei în sensul obligării producătorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pieţei libere întreaga cantitate de energie produsă. ● Creşterea capacităţii de interconectare cu sistemele energetice regionale la 20% din puterea instalată.

Protecţia mediului şi valorificarea surselor de energie regenerabilă ● Valorificarea potenţialului surselor de energie regenerabilă prin dezvoltarea cu precădere a proiectelor bazate pe biocombustibil (inclusiv deşeuri urbane), energie solară, eoliană, precum şi stimularea producţiei de energie regenerabilă. ● Reabilitarea termică a clădirilor, introducerea graduală a certificatelor energetice şi a conceptului de "casă pasivă" (independenţă energetică), precum şi a conceptului "clădire zero energie".

Autoritatea de reglementare ● Reorganizarea autorităţilor de reglementare în domeniul energiei, astfel încât să răspundă actualei etape de dezvoltare a pieţei. ● Adoptarea unor metodologii de calcul a preţurilor şi tarifelor care să permită reflectarea reală a influenţei serviciilor în structura costurilor în deplin respect faţă de consumator şi faţă de principiile transparenţei.

Pregătirea pentru situaţiile de criză energetică: ● Elaborarea unui program pe termen lung în vederea importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate. ● Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperării cu sistemele energetice regionale şi stabilirea unor proceduri clare pentru depăşirea situaţiilor de criză energetică. ● Participarea la instituirea şi funcţionarea mecanismului european de reacţie rapidă.

Obiectiv de guvernare în domeniul resurselor minerale:

Direcţii de acţiune ● Valorificarea produselor miniere în condiţiile pieţei libere concurenţiale între furnizorii interni sau externi. ● Reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrării extracţiei pe zonele cele mai productive şi realizarea producţiei miniere la costuri competitive. ● Modernizarea, reabilitarea şi retehnologizarea minelor viabile, astfel încât să faciliteze transferul licenţelor de exploatare către operatori privaţi. ● Promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea surselor de finanţare necesare, precum şi promovarea unui management orientat către piaţă şi eficienţă economică. ● Perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional şi de reglementări, care să asigure monitorizarea îndeplinirii responsabilităţilor ce revin titularilor de licenţă în domeniul protecţiei mediului. ● Creşterea gradului de securitate a muncii la exploatarea subterană a huilei, precum şi ameliorarea stării de sănătate a personalului angajat în activităţile de exploatare minieră în general. ● Crearea unui sistem naţional integrat de monitorizare a impactului de mediu produs de activităţile industriale miniere ca instrument eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţiile de urgenţă.

Capitolul 19

Protecţia mediului înconjurător Obiective de guvernare 1. Creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile umane.

Direcţii de acţiune Calitatea vieţii şi mediului Mediul şi sănătatea populaţiei ● Corelarea politicilor de mediu cu politicile în domeniul sănătăţii publice. ● Elaborarea şi implementarea unui program naţional de acţiune pentru sănătate şi mediu cu finanţarea prioritară a investiţiilor în zonele critice.

Managementul deşeurilor şi salubrizarea localităţilor ● Revizuirea Strategiei naţionale de gestiunea deşeurilor, elaborarea, aprobarea şi monitorizarea implementării Planului naţional de gestiunea deşeurilor pentru perioada 2009 - 2013. ● Corelarea finanţărilor în infrastructura de mediu prin Programul operaţional sectorial de mediu. ● Valorificarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie "verde" şi a deşeurilor industriale inerte în construcţii şi infrastructura de transport.

Accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă ● Realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României şi asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizării şi epurării apelor uzate menajere. ● Asigurarea surselor de alimentare cu apă în zonele deficitare. ● Asigurarea alimentării cu apă potabilă la standarde europene prin reabilitarea şi/sau modernizarea staţiilor de tratare şi reţelelor de distribuţie a apei potabile.

Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul ● Operaţionalizarea şi extinderea Sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului şi Sistemului naţional de monitorizare a radioactivităţii. ● Implementarea planurilor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferă. ● Implementarea sistemelor de management pentru fluidizarea traficului în mediul urban. ● Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale. ● Introducerea de instrumente fiscale pentru stimularea înnoirii parcului auto naţional.

Ameliorarea mediului urban ● Extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului. ● Planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice. ● Promovarea transportului public urban şi a transportului urban "verde". ● Reabilitarea zonelor poluate şi refacerea mediului în zonele industriale abandonate.

Alimentaţie sănătoasă ● Susţinerea unei agriculturi ecologice. ● Încurajarea utilizării îngrăşămintelor naturale şi reducerea folosirii pesticidelor. ● Întărirea controlului în domeniul utilizării şi trasabilităţii organismelor modificate genetic şi pesticidelor.

Limitarea efectelor negative ale substanţelor chimice periculoase ● Implementarea Regulamentului european privind înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice periculoase.

Schimbările climatice şi eficienţa energetică ● Reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră conform angajamentelor asumate. ● Revizuirea Strategiei energetice naţionale în conformitate cu Planul de acţiune privind securitatea şi solidaritatea energetică a Uniunii Europene. ● Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termică a locuinţelor şi susţinerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de poluare. ● Susţinerea producerii de energie ieftină şi nepoluantă din surse regenerabile. ● Identificarea şi implementarea măsurilor fezabile de stocare geologică a dioxidului de carbon. ● Susţinerea Programului Naţional de Împădurire destinat zonelor defrişate şi extinderea suprafeţei împădurite a României pe terenurile degradate.

Mecanisme economice şi fiscale pentru susţinerea şi stimularea investiţiilor în infrastructura de mediu şi conformarea la legislaţia de mediu ● Reabilitarea, reanalizarea şi delimitarea exactă a site-urilor Natura 2000 şi a ariilor protejate. ● Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în special pentru valorificarea acestora.

Capacitate instituţională, coerenţă legislativă şi descentralizare ● Preluarea treptată de către administraţia publică locală a unor competenţe şi responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului. ● Optimizarea procesului de reglementare a activităţilor economice şi sociale. ● Elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucrează în acest domeniu conform Strategiei de la Lisabona.

Managementul durabil al resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii Biodiversitatea şi ariile protejate ● Conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. ● Reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta Dunării. ● Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre. ● Punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere. ● Consolidarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate şi creşterea rolului acesteia în managementul eficient al zonelor protejate. ● Susţinerea proiectelor de modernizare a grădinilor zoologice pentru îndeplinirea standardelor de mediu. ● Îmbunătăţirea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de floră şi faună sălbatică.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale ● Elaborarea şi implementarea programului de achiziţii "verzi" în sectorul public. ● Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de toate tipurile şi stimularea pieţei produselor secundare rezultate. ● Reducerea cantităţilor de apă prelevată din sursele de apă de suprafaţă şi subterane prin creşterea gradului de recirculare în industrie şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor subterane.

Educaţie, cercetare, societate civilă şi colaborare internaţională ● Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu şi dezvoltare durabilă, stimularea cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor curate şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă. ● Participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional la elaborarea politicilor de mediu şi gospodărirea apelor.

Prevenirea şi eliminarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor ● Implementarea strategiei naţionale de apărare împotriva inundaţiilor. ● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor. ● Adoptarea unor soluţii moderne de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor. ● Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a populaţiei şi a autorităţilor implicate, precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor prin definitivarea implementării unor proiecte specifice. ● Aprobarea Planului de contingenţă pentru intervenţii la poluarea accidentală a apelor fluviului Dunărea.

Capitolul 20

Politica fiscal-bugetară Obiective de guvernare 1. Asigurarea condiţiilor necesare realizării unei creşteri economice sustenabile şi menţinerea stabilităţii macroeconomice.

Direcţii de acţiune Măsuri fiscal-bugetare cu caracter general ● Restructurarea cheltuielilor publice, în sensul diminuării cheltuielilor curente de administrare, şi orientarea fondurilor astfel rezultate către investiţii şi protecţie socială. ● Asigurarea caracterului multianual al bugetului, în acord cu un cadru de cheltuieli pe termen mediu. ● Creşterea eficacităţii administrării fiscale prin creşterea gradului de colectare a veniturilor publice. ● Asigurarea condiţiilor pentru absorbţia integrală şi eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune europene - principala sursă externă de finanţare a creşterii economice. ● Alocarea resurselor bugetare către ordonatorii principali de credite pe programe prioritare. ● Înăsprirea gradului de sancţionare pentru evaziune fiscală, concomitent cu creşterea graduală a funcţiei preventive a controlului fiscal-bugetar, în scopul diminuării economiei necontabilizate. ● Stimularea economisirii private. ● Asigurarea sustenabilităţii datoriei publice interne şi utilizarea datoriei publice externe ca sursă de creştere economică. ● Folosirea maximală a schemelor legale de ajutor de stat, în scopul activării factorilor interni de antrenare a creşterii economice. ● Promovarea parteneriatului public-privat în vederea realizării proiectelor publice. ● Asigurarea unui tratament simetric al operatorilor economici şi al statului, din perspectiva obligaţiilor reciproce. ● Simplificarea sistemului de taxe, impozite şi tarife parafiscale, inclusiv posibilitatea introducerii de cote de TVA reduse pentru anumite produse şi servicii, în conformitate cu practica europeană. ● Simplificarea modului de administrare a impozitelor şi taxelor în beneficiul contribuabilului. ● Realizarea de studii de impact prealabile pentru orice normă privind reglementarea/dereglementarea în politica fiscal-bugetară. ● Respectarea principiilor de echitate fiscală în acordarea deductibilităţilor şi actualizarea acestora în raport cu evoluţia preţurilor. ● Impozitarea suplimentară a câştigului care nu este efectul unui merit specific evident al operatorului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi. ● Îmbunătăţirea sistemului de evaluare a redevenţelor pentru resursele minerale publice exploatate privat, cât şi pentru terenurile publice date în concesiune. ● Creşterea performanţelor financiare ale întreprinderilor publice (regii, societăţi şi companii naţionale) prin organizarea lor sub forma unor centre de profit, cât şi prin introducerea managementului privat, prin persoane juridice, pe bază de contract.

● Scutirea angajatorilor de cheltuielile cu contribuţiile sociale pentru salariile angajaţilor cu dizabilităţi. ● Transpunerea sistemului practicat în anumite state UE prin care angajatorii persoanelor cu dizabilităţi primesc subvenţii de la stat pentru a compensa incapacitatea de muncă.

Impozite/taxe/contribuţii pe veniturile individuale ● Menţinerea cotei unice de impozitare directă de 16% a veniturilor şi asigurarea echităţii în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale. ● Reglementarea prin Codul fiscal a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS, CASS, şomaj, accidente de muncă şi boli profesionale) şi egalizarea bazei impozabile prevăzute pentru calculul contribuţiilor cu cea utilizată la calculul impozitului pe salarii.

Impozitul pe profit ● Menţinerea cotei unice de 16% la impozitul pe profit. ● Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit în echipamente şi tehnologie. ● Introducerea sistemului forfetar de impozitare pentru anumite activităţi şi societăţi.

Alte impozite directe ● Eliminarea temporară a impozitului pe veniturile din dobânzile la depozitele bancare, inclusiv ale nerezidenţilor, în vederea stimulării economisirii. ● Majorarea impozitelor pe clădiri, automobile şi ambarcaţiuni de lux. ● Stabilirea unui impozit unitar pe câştigurile bursiere.

Taxe şi impozite indirecte/contribuţii ● Perceperea unei TVA de 19% şi la tranzacţiile imobiliare efectuate în scopuri comerciale de către persoane fizice. ● Reintroducerea măsurilor simplificate la TVA pentru tranzacţiile cu bunuri imobile şi introducerea măsurilor simplificate la importul de echipamente necesare investiţiilor proprii ale contribuabililor. ● Impozitarea cu 16% a câştigurilor din tranzacţiile imobiliare în scopuri comerciale şi menţinerea actualului sistem de impozitare pentru tranzacţiile imobiliare care nu au scop comercial.

Mixul de politici macroeconomice ● Asigurarea comunicării, consultării şi armonizării permanente între Guvern şi Banca Naţională a României cu privire la creşterea şi stabilitatea macroeconomică, respectiv cu privire la realizarea obiectivelor de intrare în Mecanismul Ratelor de Schimb II. ● Asigurarea unei creşteri economice bazate pe corelaţia dintre productivitatea muncii şi salariile reale. ● Asigurarea transparenţei mixului dintre politicile fiscal-bugetare şi cele monetare, în scopul asigurării predictibilităţii pe termen mediu pentru mediul de afaceri.

Capitolul 21

Protecţia consumatorului Obiective de guvernare 1. Combinarea protecţiei directe a statului cu cea oferită de formele de protecţie asociativă.

Direcţii de acţiune ● Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi armonizarea cu legislaţia europeană. ● Monitorizarea implementării Strategiei Europene în domeniul Protecţiei Consumatorilor 2007 - 2013. ● Reorganizarea ANPC în Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Prevenirea şi Combaterea Concurenţei Neloiale, ca autoritate administrativă independentă, abilitată să aplice legea protecţiei consumatorilor şi legea concurenţei neloiale, să contribuie la informarea, consilierea şi educarea consumatorilor. ● Interzicerea, prin lege, a penalităţilor asimetrice dintre client şi prestatorul de servicii publice (telefonie, cablu, electricitate, imobiliare etc.) şi alte servicii de interes general (internet) pentru abaterile contractuale şi garantarea compensării prejudiciilor suferite de beneficiar. ● Dezvoltarea mişcării consumatorilor prin: efectuarea de teste comparative, de studii şi cercetări în domeniu; informarea, consilierea şi educarea consumatorilor; sprijinirea procesului de structurare a consumatorilor pe orizontală şi pe verticală prin înfiinţarea de asociaţii în toate judeţele şi oraşele ţării, respectiv federaţii la nivel naţional. ● Crearea unui sistem informatic cu privire la produsele şi serviciile cu risc ridicat pentru viaţa şi sănătatea consumatorilor. ● Colaborarea instituţiilor statului cu structurile societăţii civile în domeniul protecţiei consumatorului. ● Introducerea educaţiei consumatorilor în procesul de învăţământ ca abordare interdisciplinară. ● Campanii de informare şi educare a consumatorilor cu privire la posibilele efecte negative ale consumului de produse şi servicii periculoase. ● Înfiinţarea unor organisme de mediere şi arbitraj în colaborare cu camerele de comerţ şi industrie, organizaţii patronale şi asociaţii profesionale, de nivel naţional. ● Stabilirea de relaţii de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de expertizare şi certificare, inclusiv din străinătate, pentru realizarea de studii, cercetări şi teste comparative. ● Încurajarea constituirii de centre regionale ale consumatorilor, care să facă parte din reţeaua centrelor europene ale consumatorilor (ECC- Network) şi care să poată semnala şi lua atitudine direct faţă de devierile locale de la standardele de calitate a produselor comercializate şi a serviciilor prestate.

Capitolul 22

Reforma administraţiei publice Obiective de guvernare 1. Continuarea reformei în administraţia publică bazată pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin realizarea atât a autonomiei decizionale, cât şi a celei financiare şi patrimoniale, concomitent cu declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarităţii.

Direcţii de acţiune Descentralizarea administrativă ● Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea serviciilor publice. Aplicarea unor reglementări care să permită gestionarea descentralizării într-o manieră transparentă şi stabilă. ● Implementarea măsurilor de descentralizare a competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale, astfel:

Descentralizarea financiară ● Modificarea Legii finanţelor publice locale astfel încât să se asigure atât finanţarea cheltuielilor de funcţionare pentru serviciile publice din responsabilitatea autorităţilor locale, în funcţie de standarde de cost per beneficiar/unitate de măsură, cât şi finanţarea cheltuielilor de dezvoltare, inclusiv a celor aferente programelor sau proiectelor de investiţii la nivel local, zonal, judeţean şi regional. ● Includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte care să conţină estimările pentru următorii 4 ani ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât autorităţile locale să poată promova proiecte şi programe multianuale şi să aibă garanţia implementării lor. ● Coordonarea unitară a tuturor programelor de investiţii de infrastructură publică locală şi a altor proiecte prioritare; constituirea, în acest sens, a unui Fond unic naţional de dezvoltare finanţat de la bugetul de stat. Utilizarea resurselor Fondului inclusiv pentru suplimentarea resurselor necesare derulării unor programe/proiecte care beneficiază de finanţare din fonduri europene şi pentru prefinanţarea şi cofinanţarea acestora. Reglementarea procedurilor de monitorizare şi raportare a utilizării fondurilor alocate în corelaţie cu indicatorii asumaţi pentru fiecare program/proiect şi penalizarea beneficiarilor care nu au respectat prevederile alocărilor. ● Creşterea autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale prin creşterea şi asigurarea stabilităţii resurselor financiare proprii ale acestora prin:

Gestiunea resurselor umane ● Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual, funcţionarii publici cu statut special, cadrele didactice şi personalul sanitar. ● Revizuirea modalităţii de remunerare a aleşilor locali în relaţie cu statutul de demnitar al acestora. ● Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de recrutare, evaluare şi promovare bazat pe merit şi competenţă în funcţia publică, în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice. ● Formarea continuă a funcţionarilor publici din administraţia publică centrală şi locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. ● Ameliorarea imaginii funcţiei publice, prin creşterea transparenţei actului administrativ şi luarea unor măsuri anticorupţie mai ferme, vizibile pentru opinia publică.

Eficientizarea achiziţiilor publice ● Îmbunătăţirea condiţiilor pieţei interne, inclusiv a pieţei achiziţiilor publice. ● Asigurarea unor condiţii de concurenţă efectivă pe piaţa achiziţiilor publice şi descurajarea tehnicilor de monopol mascat, prin reglementarea detaliată şi transparentă a condiţiilor de participare în cadrul achiziţiilor publice. ● Eficientizarea procedurilor de achiziţie publică, prin scurtarea termenelor de realizare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice. ● Perfecţionarea şi modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice prin dispoziţii suplimentare privind subcontractarea, în vederea încurajării participării întreprinderilor mici şi mijlocii la contractele de achiziţii publice. ● Încurajarea concurenţei corecte şi deschise pe piaţa achiziţiilor publice în scopul eliminării întârzierilor în atribuirea contractelor de achiziţie publică. ● Îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice cu clarificări privitoare la tehnicile de achiziţie centralizată. ● Perfecţionarea şi modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice, astfel încât să se ajungă pe cât posibil la înlăturarea problemelor conflictuale între autorităţile contractante şi operatorii economici, în vederea reducerii la minimum a perioadei dintre identificarea nevoii şi realizarea achiziţiei publice.

Creşterea transparenţei şi eficienţei actului administrativ ● Creşterea gradului de corelare în procesul decizional şi în formularea politicilor publice. ● Creşterea transparenţei în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice şi instituţionalizarea participării structurilor asociative ale autorităţilor publice locale la actul de guvernare, inclusiv prin participarea reprezentanţilor acestora, în calitate de invitaţi, la şedinţele de Guvern. ● Calitatea şi legitimitatea politicilor publice vor fi asigurate prin consultarea cetăţenilor şi societăţii civile în faza de concepţie, elaborare şi implementare a politicilor publice. ● Procedurile de lucru în administraţie se vor îmbunătăţi prin completarea/restructurarea cadrului legislativ existent cu Codul de proceduri administrative şi Codul administrativ. ● Introducerea unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a furnizării serviciilor publice şi funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv gestiunea resurselor umane şi execuţia bugetară. ● Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice. ● Reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local şi servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare electronică (informatizarea administraţiei publice centrale şi locale).

Proprietate şi cadastru ● Clarificarea regimului proprietăţii. Finalizarea cât mai rapidă a procesului de retrocedare a proprietăţilor. ● Înscrierea corectă a proprietăţii în cartea funciară sub aspect tehnic şi juridic, în baza realităţii din teren. ● Clarificarea legislaţiei în domeniile cadastrului, cărţilor funciare, exproprierilor pentru cauză de utilitate publică, urbanismului şi amenajării teritoriului. ● Realizarea infrastructurii de date spaţiale în vederea asigurării suportului informaţional necesar adoptării unor decizii fundamentate cu privire la stabilirea limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, infrastructură, situaţii de urgenţă, urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale etc. ● Elaborarea de politici privind managementul teritoriului.

Capitolul 23

Justiţie şi politici anticorupţie Obiective de guvernare 1. Obţinerea de rezultate în lupta împotriva corupţiei.

Direcţii de acţiune Lupta împotriva corupţiei, asigurarea integrităţii profesionale a magistraţilor ● Consolidarea instituţională şi funcţională a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei Naţionale de Integritate. ● Întărirea capacităţii instituţionale, a rolului şi a independenţei Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM. ● Continuarea formării profesionale a personalului implicat în soluţionarea cauzelor de corupţie, criminalitate organizată şi criminalitate economico-financiară. ● Stabilizarea şi perfecţionarea cadrului legislativ astfel încât să nu impieteze asupra anchetelor în curs de desfăşurare şi să asigure un echilibru între protejarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi asigurarea eficienţei urmăririi penale.

Asigurarea stabilităţii şi coerenţei legislative ● Corelarea şi armonizarea actelor normative. ● Republicarea automată a actelor normative ulterior modificării acestora. ● Informatizarea completă a sistemului legislativ, inclusiv accesul justiţiabililor la dosarele în care sunt parte. ● Accesul gratuit electronic la baza de date oficială conţinând toate actele normative în vigoare. ● Aplicarea şi interpretarea coerentă legislativă în cazul conflictului în timp al normelor ori al conflictului între norme superioare şi inferioare. ● Adoptarea proiectelor de modificare a codurilor (civil, penal, procedură penală şi procedură civilă). ● Renunţarea la excesul în utilizarea mecanismului legiferării în regim de urgenţă, inclusiv definirea legală amănunţită şi limitativă a domeniilor în care se poate reglementa prin ordonanţe de urgenţă.

Îmbunătăţirea politicii de resurse umane în magistratură ● Modificarea dispoziţiilor legale privitoare la organizarea judiciară şi statutul magistraţilor prin :

Creşterea eficienţei sistemului judiciar şi reducerea duratei proceselor ● Crearea de instanţe noi în oraşele mari. ● Schimbarea rolului grefierului cu studii juridice. ● Instituirea unor departamente specializate în cadrul instanţelor care să se ocupe de procedura de citare. ● Limitarea acţiunilor în judecată introduse abuziv. ● Modificarea procedurii civile în sensul reducerii la minimul necesar a înfăţişării părţilor în faţa instanţei. ● Îmbunătăţirea legii privind activitatea executorilor judecătoreşti.

Capitolul 24

Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului Obiective de guvernare 1. Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea infracţionalităţii, a terorismului şi criminalităţii transfrontaliere, combaterea traficului şi consumului de droguri.

Direcţii de acţiune ● Adoptarea unei strategii coerente şi susţinute de alocare a resurselor financiare în vederea dotării moderne a structurilor de aplicare a legii. ● Completarea deficitului de personal punând accent pe creşterea personalului operativ în vederea unei prezenţe sporite în teren a poliţiei. ● Adoptarea măsurilor necesare pentru o salarizare decentă a lucrătorilor din poliţie şi jandarmerie, care să mărească gradul de implicare a agenţilor de poliţie în munca operativă şi să prevină faptele de corupţie. ● Îmbunătăţirea raportului dintre cantitatea resurselor alocate şi rezultatele obţinute în ce priveşte siguranţa cetăţeanului şi a comunităţilor. ● Adoptarea unor programe operative specifice pentru zonele predispuse la un nivel înalt de infracţionalitate. ● Adoptarea unui program coerent şi continuu de pregătire, instruire, perfecţionare şi antrenament în funcţie de specificul atribuţiilor. ● Stabilirea şi aplicarea unui program special pentru combaterea infracţionalităţii la sate şi dimensionarea personalului operativ pentru aceste zone în funcţie de necesităţile reale. ● Îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului care se angajează prin redimensionarea numărului de locuri în instituţiile de învăţământ din cadrul ministerului. ● Combaterea traficului şi consumului de droguri prin programe de educaţie comunitară, dezvoltarea unor programe de mediere comunitară care să susţină integrarea minorităţilor în societate, a persoanelor defavorizate, marginalizate şi a celor care trăiesc în medii cu risc de infracţionalitate ridicat. ● Promovarea unor programe de consiliere, asistenţă şi educaţie pentru persoanele cu probleme de agresivitate, precum şi pentru cei care se asociază în vederea săvârşirii de infracţiuni. ● Stimularea angajării minorităţilor în structurile de ordine publică. ● Sporirea măsurilor de protecţie a copiilor atât în zona în care aceştia învaţă, cât şi în zonele recreative prin consolidarea Poliţiei Şcolilor. ● Adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice şi a reprezentării în instanţă pentru personalul operativ. ● Promovarea unor programe eficiente împreună cu autorităţile locale şi societatea civilă în vederea prevenirii şi combaterii accidentelor rutiere. ● Dezvoltarea simţului civic şi de apartenenţă la comunitatea locală prin promovarea de programe care să includă cetăţenii în procesul de luare a unor decizii în privinţa măsurilor de siguranţă publică.