Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius

Partajul succesoral: cum împart moștenitorii bunurile la notar

Certificatul de moștenitor arată cine sunt moștenitorii și ce cotă are fiecare, de exemplu ½ pentru soțul supraviețuitor și câte ¼ pentru cei doi copii. El nu spune însă cine ia apartamentul, cine păstrează mașina și cine primește banii din cont. Până la partaj, toți moștenitorii sunt proprietari împreună pe fiecare bun, iar orice vânzare sau ipotecă cere acordul tuturor. Codul civil spune că nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune și că moștenitorul poate cere oricând ieșirea din ea (art. 1.143 alin. (1)).

Ghidul se adresează moștenitorilor care vor să împartă moștenirea prin bună învoială, la notar, și celor care nu reușesc să se înțeleagă. Explică cum se face lista bunurilor și a datoriilor, cum se evaluează loturile și se calculează sulta, ce înseamnă raportul donațiilor pentru fratele care a primit deja o casă de la părinți, ce se întâmplă cu datoriile defunctului și cu cele ale unui moștenitor față de moștenire, ce reguli speciale se aplică dacă printre moștenitori este un minor și cum se înscrie partajul în cartea funciară. Rezultatul urmărit este un act de partaj autentic sau o hotărâre definitivă prin care fiecare moștenitor devine proprietar exclusiv pe lotul său. Procedura succesorală propriu-zisă (acceptarea, certificatul) și partajul bunurilor comune care nu provin din moștenire sunt tratate în ghidurile separate.

Moștenire și testament · partaj

Date esențiale

Termen
Ieșirea din indiviziune poate fi cerută oricând, acțiunea de partaj fiind imprescriptibilă (art. 669 și art. 1.143 alin. (1) din Codul civil); partajul presupune însă că moștenirea a fost acceptată în termenul de opțiune de un an…
Domeniu de drept
Moștenire și testament · partaj
Pași
Jurisprudență
4
Actualizat
22.11.2026

Termen

Ieșirea din indiviziune poate fi cerută oricând, acțiunea de partaj fiind imprescriptibilă (art. 669 și art. 1.143 alin. (1) din Codul civil); partajul presupune însă că moștenirea a fost acceptată în termenul de opțiune de un an (art. 1.103). Actul de partaj produce efecte de la data stabilită în el, dar nu mai devreme de încheierea lui, iar pentru imobile numai după înscrierea în cartea funciară (art. 680). La partajul judiciar, hotărârea se atacă numai cu apel (art. 995 alin. (3) din Codul de procedură civilă). Constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor care privește masa succesorală sau partajul succesoral este imprescriptibilă, dacă moștenirea a fost acceptată în termen (art. 2.502 alin. (2) pct. 4).

Ce trebuie să faci

  1. Verificați că puteți face partajul prin bună învoială. Partajul voluntar este posibil dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate deplină de exercițiu; în acest caz alegeți liber forma, cu o excepție: dacă în moștenire există un imobil, convenția de partaj se încheie în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.144 alin. (1) din Codul civil). Un partaj la care nu participă toți moștenitorii este lovit de nulitate absolută (art. 684 alin. (2)), deci trebuie să semneze inclusiv fratele plecat în străinătate, personal sau prin procură autentică specială. Dacă unul dintre moștenitori este minor, pus sub consiliere judiciară ori tutelă specială sau dispărut, partajul voluntar respectă regulile de ocrotire a acestor persoane (art. 1.144 alin. (2)); vezi pasul 7.
  2. Clarificați calitatea și cotele înainte de împărțire. Partajul împarte bunuri între moștenitori deja stabiliți, deci aveți nevoie de certificatul de moștenitor sau cel puțin de încheierea notarului cu masa succesorală și cotele (art. 1.132). Notarul poate face partajul chiar în cadrul procedurii succesorale: la cererea moștenitorilor, el poate proceda la partajarea și atribuirea bunurilor potrivit acordului lor (art. 114 din Legea nr. 36/1995). Dacă defunctul era căsătorit în comunitate de bunuri, mai întâi se stabilește partea lui din bunurile comune; cotele de contribuție ale soților se fixează prin acordul moștenitorilor, consemnat în încheierea finală (art. 108 alin. (2) din Legea nr. 36/1995). Dacă s-a făcut lichidarea pasivului prin notar, partajul se face după certificatul eliberat după lichidare (art. 134).
  3. Faceți inventarul complet al moștenirii. Treceți toate bunurile: imobile cu numărul de carte funciară, terenuri agricole, autoturisme, conturi și depozite, părți sociale, bunuri de valoare din locuință. Treceți și datoriile: credite, impozite restante, cheltuieli de înmormântare plătite de unul dintre moștenitori. Moștenitorii suportă datoriile proporțional cu cota fiecăruia (art. 1.155 alin. (1)), dar creditorii defunctului pot fi plătiți din bunurile încă nedivizate, înainte de partaj (art. 1.155 alin. (2)). Dacă un bun ipotecat se atribuie unuia dintre voi, acela răspunde pentru întreaga datorie garantată, în limita valorii bunului, iar partea lui din restul pasivului scade corespunzător (art. 1.155 alin. (3) lit. c)). Un bun uitat nu anulează partajul, dar va trebui un partaj suplimentar (art. 684 alin. (3)).
  4. Evaluați bunurile și stabiliți loturile. Partajul se face, ca regulă, în natură, proporțional cu cota fiecăruia (art. 676 alin. (1)); dacă un bun nu se poate împărți comod, el se atribuie unuia sau mai multora în schimbul unei sulte ori se vinde și se împarte prețul (art. 676 alin. (2)). Stabiliți valori de piață actuale pentru fiecare bun, de preferință printr-un raport de evaluare acceptat de toți, apoi formați loturi echivalente. Exemplu: apartament de 300.000 lei și autoturism de 60.000 lei între doi frați cu câte ½; cel care ia apartamentul datorează celuilalt 120.000 lei sultă. În act stabiliți termenul și modul de plată a sultei și ce se întâmplă dacă nu se plătește. La alegerea loturilor țineți cont de cine locuiește efectiv în imobil, cine a făcut îmbunătățiri cu acordul celorlalți și cine poate plăti sulta.
  5. Calculați raportul donațiilor. Soțul supraviețuitor și descendenții care vin împreună la moștenirea legală trebuie să readucă la moștenire bunurile primite de la defunct prin donație fără scutire de raport (art. 1.146 alin. (1)). Raportul îl pot cere numai descendenții și soțul supraviețuitor (art. 1.148). Nu se raportează, printre altele, donațiile făcute cu scutire de raport, darurile obișnuite, cheltuielile rezonabile de întreținere și studii și cheltuielile de nuntă (art. 1.150). Cine renunță la moștenire nu datorează raport, dar își păstrează donația doar în limitele cotității disponibile (art. 1.147 alin. (1)). Raportul se face, ca regulă, prin echivalent: prin preluare, prin imputație sau în bani (art. 1.151), luând în calcul valoarea actuală a bunului donat, în starea de la data donației (art. 1.153). Raportul se realizează în cadrul partajului (art. 1.152).
  6. Lichidați datoriile dintre moștenitori și moștenire. Dacă un moștenitor datora bani defunctului, de pildă un împrumut nerestituit, datoria certă și lichidă se lichidează prin „luare mai puțin”: valoarea ei se scade din lotul lui (art. 1.158 alin. (1)). Invers, moștenitorul care a plătit din banii lui datorii ale moștenirii sau cheltuielile de înmormântare are drept de regres împotriva celorlalți, pentru partea fiecăruia (art. 1.157 alin. (1)). Treceți aceste sume în actul de partaj, cu dovezile (chitanțe, extrase de cont). Atenție la vechimea pretențiilor: la cererile privind cheltuielile de înmormântare, ÎCCJ a stabilit, sub vechiul Cod civil, că se prescriu în termenul general, chiar dacă sunt formulate în acțiunea de partaj (Decizia RIL nr. 6/2009). Creditorii personali ai unui moștenitor nu pot urmări partea lui din moștenire înainte de partaj, dar pot cere să fie prezenți la partaj (art. 1.156 alin. (1) și (2)).
  7. Respectați regulile speciale pentru minori și persoane ocrotite. Dacă printre moștenitori este un minor, partajul voluntar se face cu respectarea regulilor de ocrotire (art. 1.144 alin. (2)), iar actele de dispoziție în numele minorului cer încuviințarea instanței de tutelă (art. 144). ÎCCJ a stabilit că până și acceptarea expresă a moștenirii de către un minor fără capacitate de exercițiu este act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă (HP nr. 58/2024). Când părintele este el însuși moștenitor, interesele lui se contrazic cu ale copilului, iar minorul are nevoie de un curator special. Curtea Constituțională a declarat neconstituțională regula care permitea numirea acestui curator de către autoritatea tutelară, la cererea notarului, fără validarea instanței (CCR, Decizia nr. 200/2025). Planificați deci câteva luni pentru încuviințare înainte de semnarea actului de partaj.
  8. Semnați actul de partaj la notar. Toți moștenitorii, personal sau prin mandatar cu procură autentică, semnează actul care cuprinde masa succesorală, valorile, loturile, sulta și termenul ei, raportul donațiilor, datoriile preluate de fiecare și data de la care fiecare devine proprietar exclusiv. Notarul cere certificatul de moștenitor, extrase de carte funciară pentru autentificare, certificatele fiscale ale imobilelor, actele de identitate și, după caz, încuviințarea instanței de tutelă. Onorariul notarial și eventualele taxe și impozite se calculează în funcție de valoarea masei partajate; cereți notarului un calcul scris înainte de programare. Partajul voluntar poate fi desființat pentru aceleași cauze ca orice contract, de exemplu pentru eroare, dol sau violență (art. 684 alin. (1)), deci verificați valorile înainte de semnare.
  9. Înscrieți partajul în cartea funciară. Pentru imobile, partajul produce efecte numai după ce actul autentic sau hotărârea definitivă au fost înscrise în cartea funciară (art. 680 alin. (2)). Notarul transmite de regulă cererea de intabulare la oficiul de cadastru și publicitate imobiliară; verificați extrasul după înscriere. Dacă imobilul nu fusese înscris niciodată în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prima înregistrare se poate face pe baza certificatului de moștenitor sau a actului de partaj, împreună cu documentația cadastrală (art. 41 din Legea nr. 7/1996). Pentru autoturisme, schimbați înmatricularea pe numele noului proprietar; pentru conturi, prezentați băncii actul de partaj. Actele pe care unul dintre moștenitori le-a încheiat legal cu privire la un bun înainte de partaj rămân opozabile celui care primește bunul (art. 681).
  10. Dacă nu vă înțelegeți, mergeți în instanță. Notarul suspendă procedura când moștenitorii își contestă calitatea sau nu se înțeleg asupra masei ori a drepturilor (art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 36/1995). Până la ieșirea din indiviziune, cererile privind moștenirea sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al defunctului (art. 118 CPC), iar partajul se judecă la judecătorie indiferent de valoare (art. 94 pct. 1 lit. j)). Instanța încearcă împărțirea prin bună învoială (art. 983), stabilește bunurile, cotele, datoriile și creanțele (art. 984), apoi prin încheierea de admitere în principiu se pronunță și asupra raportului donațiilor și reducțiunii liberalităților (art. 985). Taxa de timbru este procentuală, conform art. 5 din OUG nr. 80/2013. Hotărârea definitivă este titlu executoriu (art. 995 alin. (2)).

La ce să fii atent

Temei legal

21

Decizii judecătorești conexe

4
Acceptarea expresă a moștenirii de către un minor lipsit de capacitate de exercițiu este act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă (art. 1.108 alin. (2), art. 41, 43 și 144 din Codul civil)
Admite excepția și constată neconstituționalitatea art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011, care permitea numirea curatorului special al minorului pentru actele de dispoziție și procedura succesorală de către autoritatea tutelară, la cererea notarului, fără validarea instanței
Sub Codul civil din 1864, cererile privind cheltuielile de înmormântare și respectarea tradițiilor religioase, care compun pasivul succesoral, sunt prescriptibile în termenul general, fie că sunt formulate în acțiunea de ieșire din indiviziune, fie separat
Excepția privind art. 728 din Codul civil din 1864 (nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune; imprescriptibilitatea acțiunii de partaj), ridicată în procese de ieșire din indiviziune și partaj succesoral, respinsă ca neîntemeiată

Întrebări frecvente

10
Avem certificatul de moștenitor. Mai trebuie să facem și partaj?

Certificatul stabilește doar cotele, de exemplu ½ fiecare din apartament. Până la partaj, sunteți coproprietari pe fiecare bun și orice vânzare cere acordul tuturor. Dacă vreți ca fiecare să fie proprietar exclusiv pe anumite bunuri, încheiați un act de partaj la notar (art. 1.144 din Codul civil) sau cereți notarului să includă partajul în procedura succesorală (art. 114 din Legea nr. 36/1995).

Cât costă partajul succesoral la notar?

Onorariul notarului se calculează în funcție de valoarea bunurilor partajate, conform onorariilor notariale în vigoare, la care se adaugă tariful de înscriere în cartea funciară și, după caz, taxe pentru extrase și evaluare. Cereți notarului un calcul scris înainte de programare, pentru că valoarea masei partajate influențează direct costul.

Fratele meu a primit de la părinți o casă. Contează la împărțirea moștenirii?

Da, dacă donația nu a fost făcută cu scutire de raport. Descendenții și soțul supraviețuitor care vin împreună la moștenirea legală trebuie să raporteze donațiile primite (art. 1.146). De regulă, valoarea casei se scade din partea lui (raport prin imputație) sau ceilalți iau bunuri de valoare echivalentă (art. 1.151). Cereți raportul la partaj (art. 1.152).

Pot face partaj dacă unul dintre moștenitori e minor?

Da, dar cu încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă (art. 144 și art. 1.144 alin. (2) din Codul civil). Dacă părintele care îl reprezintă este și el moștenitor, minorul are nevoie de curator special. După CCR, Decizia nr. 200/2025, numirea curatorului doar de autoritatea tutelară, la cererea notarului, nu mai este posibilă. Calculați timp suplimentar.

Unul dintre frați nu vrea să semneze partajul. Ce facem?

Fără semnătura tuturor nu există partaj voluntar valabil (art. 684 alin. (2)). Rămâne partajul judiciar: cererea se depune la judecătoria ultimului domiciliu al defunctului (art. 118 și art. 94 pct. 1 lit. j) CPC). Instanța încearcă împăcarea, apoi formează loturile pe bază de expertiză și le atribuie (art. 983–985 CPC).

Cine plătește creditul defunctului după partaj?

Moștenitorii contribuie la datorii proporțional cu cota fiecăruia (art. 1.155 alin. (1)). Dacă însă creditul are ipotecă pe apartament, cel care primește apartamentul răspunde pentru întreaga datorie, în limita valorii lui, iar partea lui din restul datoriilor scade (art. 1.155 alin. (3) lit. c)). Clarificați acest lucru în actul de partaj și cu banca.

Am plătit singur înmormântarea. Pot recupera banii la partaj?

Da. Cheltuielile de înmormântare fac parte din pasivul moștenirii, iar cel care a plătit mai mult decât partea sa are regres împotriva celorlalți (art. 1.157 alin. (1)). Prezentați chitanțele și treceți suma în actul de partaj. Nu amânați ani de zile: ÎCCJ a reținut că aceste pretenții se prescriu în termenul general, chiar în acțiunea de partaj (RIL nr. 6/2009).

Ce se întâmplă dacă descoperim un teren uitat după partaj?

Partajul rămâne valabil, iar pentru bunurile omise se face oricând un partaj suplimentar (art. 684 alin. (3)). Notarul poate elibera și un certificat de moștenitor suplimentar cu acordul tuturor moștenitorilor; moștenitorul legal citat care nu se opune este prezumat de acord (art. 119 din Legea nr. 36/1995).

Putem vinde casa moștenită în loc să o împărțim?

Da. Dacă bunul nu se poate împărți comod în natură, se poate vinde în modul stabilit de coproprietari, iar prețul se împarte după cote (art. 676 alin. (2) lit. b)). Vânzarea se face împreună, după obținerea certificatului de moștenitor, iar partajul se face apoi doar asupra banilor. În instanță, vânzarea prin bună învoială are un termen de cel mult 3 luni, dacă părțile nu convin altfel (art. 991 alin. (2) CPC).

Pot anula partajul dacă am fost păcălit la evaluare?

Partajul prin bună învoială poate fi desființat pentru aceleași cauze ca și contractele (art. 684 alin. (1)), de exemplu pentru dol sau eroare esențială, în termenele de prescripție aplicabile anulării. O simplă diferență de preț față de piață nu este suficientă dacă ați acceptat valorile în cunoștință de cauză; strângeți dovezi despre ce vi s-a ascuns.

Ghid juridic – ghiduri practice pas cu pas

6

Analizează documentul meu →Ghid juridicModele de contractePagina principală a țării

Actualizat: · Surse: Codul civil, art. 1.143 – starea de indiviziune între moștenitori, Codul civil, art. 1.144 – partajul voluntar al moștenirii (formă autentică pentru imobile), Codul civil, art. 1.146 – raportul donațiilor, Codul civil, art. 1.147 – scutirea de raport a renunțătorului, legislatie.just.ro, EUR-Lex

Explicațiile sunt generate din textul oficial și au caracter orientativ; obligatoriu este doar textul integral, către care trimite fiecare pagină. Europaius oferă informații juridice, nu servicii de avocatură.