Rezerva succesorală: poți fi dezmoștenit de părinți?

Acțiunea în reducțiunea liberalităților excesive se prescrie în 3 ani de la deschiderea moștenirii sau de la data la care rezervatarii au pierdut posesia bunurilor date prin liberalitate; pentru liberalitățile necunoscute, termenul curge de când ați aflat de existența și de caracterul lor excesiv (art. 1.095 alin. (1) și (2) din Codul civil). Apărarea pe cale de excepție (când sunteți chemat în judecată de beneficiar) este imprescriptibilă (art. 1.095 alin. (3)).

Atenție la termenul de opțiune succesorală de un an de la deschiderea moștenirii (art. 1.103): fără acceptarea moștenirii nu puteți pretinde rezerva. Nedemnitatea judiciară se cere în termen de un an de la deschiderea moștenirii (art. 959 alin. (2)).

1. Verificați dacă sunteți moștenitor rezervatar. Rezervatari sunt numai soțul supraviețuitor, descendenții (copiii, iar în locul unui copil decedat, nepoții lui) și ascendenții privilegiați, adică părinții defunctului (art. 1.087 din Codul civil). Frații, surorile, nepoții de frate, bunicii și ceilalți colaterali nu au rezervă: ei pot fi înlăturați complet prin testament.

   Calitatea de rezervatar nu ajunge singură: trebuie să veniți efectiv la moștenire, adică să acceptați moștenirea în termenul de un an (art. 1.103) și să nu fiți nedemn. Dacă un descendent este în viață, părinții defunctului nu vin la moștenire, deci nici rezerva lor nu se pune în discuție, pentru că descendenții înlătură celelalte clase (art. 975).

2. Calculați rezerva fiecărui rezervatar. Rezerva este jumătate din cota pe care moștenitorul ar fi primit-o ca moștenitor legal, în lipsa testamentului și a donațiilor (art. 1.088). Exemplu: defunctul lasă soție și doi copii. Soția ar fi primit legal un sfert (art. 972 alin. (1) lit. a)), deci rezerva ei este o optime. Copiii ar fi primit împreună trei sferturi, adică câte trei optimi fiecare, deci rezerva fiecăruia este trei șaisprezecimi.

   Ce rămâne după rezerve este cotitatea disponibilă, de care defunctul putea dispune liber (art. 1.089): în exemplu, jumătate din moștenire. Dacă soțul supraviețuitor vine în concurs cu copii din altă căsătorie, liberalitățile către el nu pot depăși un sfert din moștenire și nici partea copilului care a primit cel mai puțin (art. 1.090).

3. Stabiliți masa de calcul, inclusiv donațiile. Rezerva nu se calculează doar din ce a rămas la deces. Se pornește de la activul brut (bunurile existente la deschiderea moștenirii), se scad datoriile și se adaugă fictiv, doar pentru calcul, valoarea donațiilor făcute de defunct în timpul vieții (art. 1.091 alin. (1)). Bunurile donate se evaluează la data deschiderii moștenirii, ținând seama de starea lor la momentul donației (art. 1.091 alin. (2)).

   Cereți extrase de carte funciară pentru imobilele defunctului și verificați istoricul: un contract de donație sau o vânzare la un preț derizoriu către un singur copil apare acolo. Notarul care a autentificat o donație o înregistrează în registrul național notarial (art. 1.012), iar persoanele cu interes legitim pot obține informații de acolo.

4. Deschideți procedura succesorală la notar. Moștenirea se dezbate la un notar public cu biroul în circumscripția tribunalului în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu (art. 15 lit. a) din Legea nr. 36/1995). Prezentați certificatul de deces, actele de stare civilă care dovedesc rudenia, testamentul, dacă îl cunoașteți, și actele bunurilor. Declarați expres că acceptați moștenirea și că vă invocați rezerva.

   Notarul poate constata reducțiunea liberalităților numai dacă toți moștenitorii și beneficiarii sunt de acord: reducțiunea se poate realiza prin bună învoială (art. 1.094 alin. (1)). Dacă beneficiarul testamentului sau al donației contestă calculul ori refuză să cedeze, notarul suspendă procedura și vă îndrumă spre instanță. Cererea succesorală este scutită de taxa de timbru, dar se plătește onorariul notarial.

5. Încercați o înțelegere cu beneficiarul liberalității. Înainte de proces, trimiteți beneficiarului o notificare scrisă cu calculul rezervei, actele pe care se bazează și propunerea de reîntregire: o sumă de bani, o cotă din imobil sau atribuirea unui bun. Reducțiunea se realizează, de regulă, în natură (art. 1.097 alin. (2)), dar părțile pot conveni altfel.

   O tranzacție autentificată la notar sau un acord de mediere încuviințat de instanță vă scutește de un proces de partaj de câțiva ani. Dacă beneficiarul este și el moștenitor rezervatar (de exemplu, fratele căruia i s-a donat apartamentul), negocierea trebuie să țină seama și de raportul donațiilor (art. 1.146) și de dreptul lui de a păstra bunul în anumite condiții.

6. Introduceți acțiunea în reducțiune sau cererea de partaj. Fără învoială, reducțiunea se cere în instanță, pe cale de acțiune sau de excepție (art. 1.094 alin. (2)). Numai rezervatarii, succesorii lor și creditorii lor chirografari o pot cere (art. 1.093). Reducțiunea profită doar celui care o cere, în limita propriei rezerve (art. 1.094 alin. (3)): dacă fratele dumneavoastră nu o cere, partea lui nu vi se adaugă.

   Cererea de partaj se judecă de judecătorie indiferent de valoare (art. 94 pct. 1 lit. j) din Codul de procedură civilă). Cererea de reducțiune se taxează cu 3% din valoarea părții de rezervă supuse reîntregirii; dacă se formulează împreună cu celelalte cereri de partaj în aceeași acțiune, se plătește o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile (art. 5 din OUG nr. 80/2013).

7. Urmăriți ordinea în care se reduc liberalitățile. Legatele din testament se reduc înaintea donațiilor, toate deodată și proporțional, dacă testatorul nu a dat preferință unora (art. 1.096 alin. (1) și (2)). Donațiile se reduc apoi succesiv, începând cu cea mai nouă (art. 1.096 alin. (3)). Dacă beneficiarul donației care ar trebui redusă este insolvabil, se trece la donația anterioară (art. 1.096 alin. (5)).

   Efectul este ineficacitatea legatelor sau desființarea donațiilor în măsura necesară întregirii rezervei (art. 1.097 alin. (1)). Dacă donatarul a vândut bunul înainte de deces, reducțiunea se face prin echivalent bănesc (art. 1.097 alin. (3)). Fructele părții care depășește cotitatea disponibilă le păstrează beneficiarul până la data cererii de reducțiune (art. 1.097 alin. (6)).

8. Distingeți dezmoștenirea de nedemnitate. Dezmoștenirea este dispoziția testamentară prin care testatorul îl înlătură de la moștenire pe un moștenitor legal (art. 1.074). Față de un rezervatar, ea produce efecte numai asupra cotității disponibile: copilul dezmoștenit primește totuși rezerva. Testatorul nu are nevoie să motiveze dezmoștenirea, dar nici nu poate atinge rezerva prin ea.

   Nedemnitatea este altceva: îl înlătură de la moștenire, inclusiv de la rezervă, pe cel condamnat pentru o infracțiune săvârșită cu intenția de a-l ucide pe defunct (nedemnitate de drept, art. 958) sau, la cererea unui succesibil, pe cel condamnat pentru fapte grave de violență împotriva defunctului ori pe cel care a ascuns sau falsificat testamentul (nedemnitate judiciară, art. 959). Ultima se cere în termen de un an de la deschiderea moștenirii.

9. Obțineți certificatul de moștenitor sau hotărârea și înscrieți-vă în cartea funciară. După înțelegere sau după hotărârea definitivă de partaj, notarul emite certificatul de moștenitor sau îl rectifică, iar pentru imobile cereți înscrierea dreptului dumneavoastră în cartea funciară la oficiul de cadastru. Abia după înscriere puteți vinde sau ipoteca partea primită.

   Dacă moștenirea a fost dezbătută mai demult fără dumneavoastră și ați fost omis, puteți cere în instanță constatarea calității de moștenitor și reducțiunea, în termenul de 3 ani prevăzut de art. 1.095. Păstrați toate actele: un calcul refăcut peste câțiva ani pornește tot de la valorile din data deschiderii moștenirii.

• Neacceptarea moștenirii în termenul de un an. Cine nu acceptă este prezumat că a renunțat (art. 1.112) și nu mai poate cere rezerva.
• Confuzia despre cine are rezervă. Frații și nepoții de frate nu sunt rezervatari; un testament care îi înlătură este valabil integral.
• Uitarea donațiilor din timpul vieții. Rezerva se calculează adăugând fictiv donațiile (art. 1.091); fără verificarea cărții funciare și a registrului notarial, calculul iese prea mic.
• Prescripția de 3 ani pentru acțiunea în reducțiune (art. 1.095). Negocierile lungi cu beneficiarul nu suspendă termenul.
• Așteptarea ca reducțiunea cerută de un frate să vă profite. Reducțiunea operează doar pentru cel care o cere (art. 1.094 alin. (3)).
• Taxa de timbru subestimată. La partaj se plătește 3% sau, într-o singură acțiune, 5% din masa partajabilă (art. 5 din OUG nr. 80/2013); evaluați realist bunurile.
• Confuzia între dezmoștenire și nedemnitate. Cuvintele dure din testament nu înlătură rezerva; doar nedemnitatea constatată potrivit art. 958–959 o face.

Analizează documentul meu →Ghid juridicModele de contractePagina principală a țării

Actualizat: 11.11.2026 · Surse: Codul civil, art. 1.086 – noțiunea de rezervă succesorală, Codul civil, art. 1.087 – moștenitorii rezervatari, Codul civil, art. 1.088 – întinderea rezervei succesorale, Codul civil, art. 1.091 – stabilirea rezervei și a cotității disponibile, legislatie.just.ro, EUR-Lex

Explicațiile sunt generate din textul oficial și au caracter orientativ; obligatoriu este doar textul integral, către care trimite fiecare pagină. Europaius oferă informații juridice, nu servicii de avocatură.