Revocarea donației: când poți cere înapoi ce ai dăruit
Ați donat apartamentul fiului sau nepoatei, iar după semnarea actului ați fost dat afară din casă, insultat sau lăsat fără ajutor la bătrânețe? Ați dăruit un teren cu condiția de a fi îngrijit, iar donatarul nu și-a ținut cuvântul? Regula în dreptul român este că donația nu se mai poate lua înapoi: un contract care i-ar permite donatorului să o revoce prin simpla sa voință este nul (art. 1.015 din Codul civil). Legea admite însă două excepții, ingratitudinea donatarului și neexecutarea sarcinii asumate (art. 1.020), plus regimul special al donațiilor între soți (art. 1.031).
Ghidul se adresează donatorilor care vor să își recupereze bunul, moștenitorilor lor și donatarilor chemați în judecată. Arătăm ce fapte constituie ingratitudine, de ce termenul de un an este decisiv, cum se formulează acțiunea, ce se întâmplă dacă bunul a fost vândut între timp și cât costă procesul.
Revocarea nu operează automat: nici ingratitudinea, nici neîndeplinirea sarcinii nu desființează donația de drept (art. 1.021). Este nevoie de o hotărâre judecătorească sau de acordul donatarului, exprimat într-un act autentic.
Date esențiale
Termen
Acțiunea în revocare pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine (art. 1.024 alin. (1) din Codul civil). Moștenitorii donatorului pot acționa numai dacă donatorul a decedat în acest termen fără să îl fi iertat pe donatar sau, dacă nu a cunoscut cauza de revocare, în termen de un an de la moartea lui (art. 1.024 alin. (3)).
Acțiunea în executarea sarcinii sau în revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii se prescrie în 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată (art. 1.027 alin. (3)).
Ce trebuie să faci
Verificați dacă vă aflați într-un caz de revocare. Donația se revocă pentru ingratitudine numai în cazurile enumerate de art. 1.023 din Codul civil: donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate lui ori, știind că alții intenționează să atenteze, nu l-a înștiințat; donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator; donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat.
Răceala relațiilor, lipsa vizitelor sau o ceartă obișnuită nu ajung. Injuriile trebuie să fie grave, iar gravitatea o apreciază instanța după împrejurări, vârsta părților și relația dintre ele. Al doilea caz de revocare este neexecutarea fără justificare a sarcinii la care s-a obligat donatarul prin contract (art. 1.020), de exemplu îngrijirea donatorului.
Calculați termenul de un an. Pentru ingratitudine, dreptul la acțiune se prescrie într-un an din ziua în care ați știut de fapta donatarului (art. 1.024 alin. (1)). Notați data exactă a faptei și data la care ați aflat de ea. La fapte repetate, de pildă insulte și violențe care continuă, fiecare faptă gravă poate întemeia acțiunea, dar nu vă bizuiți pe aceasta: introduceți cererea în mai puțin de un an de la prima faptă pe care o puteți dovedi.
Iertarea donatarului stinge posibilitatea revocării: legea vorbește despre donatorul care a decedat „fără să îl fi iertat pe donatar” (art. 1.024 alin. (3)). Reluarea relațiilor normale, scrisori sau mesaje de împăcare vor fi folosite de donatar ca dovadă a iertării.
Strângeți probele. Pentru fapte penale: plângerea, ordonanța procurorului sau hotărârea penală, certificatul medico-legal. O condamnare nu este cerută expres de lege, dar ușurează mult proba. Pentru injurii grave și cruzimi: martori (vecini, rude, medicul de familie), înregistrări, mesaje, intervențiile poliției, un ordin de protecție. Pentru refuzul de alimente: dovada stării de nevoie (cuantumul pensiei, cheltuieli medicale), solicitarea scrisă adresată donatarului și refuzul ori tăcerea lui.
Pregătiți contractul de donație autentic și un extras de carte funciară la zi. Din extras vedeți dacă bunul mai este al donatarului și dacă a fost ipotecat sau vândut, ceea ce schimbă obiectul cererii (pasul 6).
Notificați donatarul și încercați rezolvarea la notar. Revocarea nu operează de drept (art. 1.021), dar nimic nu împiedică părțile să desființeze donația prin acord: un act autentic prin care donatarul retransmite bunul. Trimiteți o notificare scrisă, prin scrisoare recomandată sau executor judecătoresc, în care arătați fapta, temeiul legal și termenul în care așteptați răspunsul.
La donația cu sarcină, notificarea are și rolul de punere în întârziere: cereți mai întâi executarea sarcinii, cu termen precis. Legea vă lasă alegerea între a cere executarea și a cere revocarea (art. 1.027 alin. (1)). Notificarea nu întrerupe termenul de un an sau de 3 ani; nu lăsați negocierile să îl consume.
Introduceți acțiunea în revocare. Cererea se îndreaptă numai împotriva donatarului (art. 1.024 alin. (2)); dacă acesta moare după introducerea acțiunii, procesul continuă împotriva moștenitorilor lui. Acțiunea pornită de donator poate fi continuată de moștenitorii săi (art. 1.024 alin. (4)). Competența se stabilește după valoarea bunului: judecătoria până la 200.000 lei inclusiv, tribunalul peste această valoare (art. 94 pct. 1 lit. k) și art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă).
Taxa de timbru se calculează la valoarea bunului (art. 3 din OUG nr. 80/2013): pentru un apartament de 300.000 lei, 6.105 lei plus 1% din ce depășește 250.000 lei, adică 6.605 lei. Persoanele cu venituri mici pot cere ajutor public judiciar sub forma scutirii, reducerii ori eșalonării taxei.
Cereți notarea acțiunii în cartea funciară. Revocarea pentru ingratitudine nu afectează drepturile reale dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de terții de bună-credință, nici garanțiile constituite în favoarea lor; la bunurile supuse publicității, dreptul terțului trebuie să fi fost înscris înainte de înregistrarea cererii de revocare în registrul de publicitate (art. 1.026). De aceea, imediat după depunerea acțiunii, cereți oficiului de cadastru notarea procesului în cartea funciară a imobilului.
Dacă bunul a fost deja vândut unui cumpărător de bună-credință, restituirea în natură nu mai este posibilă, iar donatarul va fi obligat să plătească valoarea bunului, socotită la data soluționării cauzei (art. 1.025 alin. (1)). Formulați deci și un capăt de cerere subsidiar, în bani.
La donația cu sarcină, alegeți între executare și revocare. Dacă donatarul nu îndeplinește sarcina, donatorul sau succesorii săi pot cere fie executarea ei, fie revocarea donației (art. 1.027 alin. (1)). Terțul în favoarea căruia a fost stipulată sarcina poate cere numai executarea (alin. (2)). Donatarul este ținut numai în limita valorii bunului donat, actualizată la data la care sarcina trebuia îndeplinită (art. 1.028).
Efectele sunt mai puternice decât la ingratitudine: bunul reintră în patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui, sub rezerva regulilor de carte funciară și a dobândirii cu bună-credință (art. 1.029 și art. 1.648). Sarcina trebuie să rezulte clar din contract; o promisiune verbală de îngrijire, nescrisă în act, nu poate fi invocată.
Donațiile între soți urmează altă regulă. Orice donație încheiată între soți este revocabilă numai în timpul căsătoriei (art. 1.031). Soțul donator nu trebuie să dovedească ingratitudinea și nu are nevoie de o acțiune întemeiată pe art. 1.023; voința de revocare trebuie însă exprimată neîndoielnic, de preferat printr-o declarație autentică notificată celuilalt soț. După divorț sau după decesul unuia dintre soți, donația devine definitivă.
Nu încercați să ocoliți regula printr-o vânzare fictivă ori printr-o persoană interpusă: simulația care ascunde o donație între soți pentru a eluda revocabilitatea este lovită de nulitate (art. 1.033).
Puneți în executare hotărârea. După rămânerea definitivă a hotărârii de revocare, cereți radierea dreptului donatarului și reînscrierea dreptului dumneavoastră în cartea funciară. Donatarul datorează fructele bunului (de exemplu, chiriile încasate) numai de la data introducerii cererii de revocare (art. 1.025 alin. (2)), ceea ce este încă un motiv să nu întârziați acțiunea.
Dacă instanța respinge cererea pentru că fapta nu este destul de gravă sau termenul a trecut, verificați celelalte căi: nulitatea donației care nu a fost încheiată în formă autentică (art. 1.011), anularea pentru eroare, dol sau violență și, după decesul donatorului, reducțiunea cerută de moștenitorii rezervatari.
La ce să fii atent
- Depășirea termenului de un an. Pentru ingratitudine, acțiunea se prescrie într-un an de la data la care ați știut de faptă (art. 1.024 alin. (1) din Codul civil); după acest termen, bunul rămâne donatarului oricât de gravă ar fi fost purtarea lui.
- Iertarea donatarului. Împăcarea dovedită prin mesaje, vizite sau acte ulterioare faptei poate duce la respingerea cererii.
- Fapte care nu intră în art. 1.023. Nepăsarea, lipsa vizitelor sau neînțelegerile obișnuite nu sunt ingratitudine în sensul legii; cazurile sunt limitativ enumerate.
- Lipsa notării în cartea funciară. Un cumpărător sau un creditor ipotecar de bună-credință, înscris înainte de înregistrarea cererii, își păstrează dreptul (art. 1.026); veți primi doar valoarea bunului, dacă donatarul este solvabil.
- Sarcină nescrisă în contract. Revocarea pentru neexecutare presupune o obligație asumată prin actul de donație; înțelegerile verbale nu pot fi dovedite împotriva actului autentic.
- Acțiune introdusă de moștenitori în afara condițiilor legii. Moștenitorii donatorului pot cere revocarea pentru ingratitudine numai în situațiile de la art. 1.024 alin. (3).
- Taxa de timbru la valoarea bunului. La imobile, taxa ajunge la mii de lei; neplata ei în termenul fixat de instanță duce la anularea cererii.
Temei legal
Decizii judecătorești conexe
Întrebări frecvente
Pot lua înapoi o donație făcută copilului meu?
Numai în cazurile prevăzute de lege. Donația este irevocabilă (art. 1.015 din Codul civil), dar poate fi revocată de instanță pentru ingratitudine, adică atentat la viață, fapte penale, cruzimi sau injurii grave, refuzul nejustificat de alimente (art. 1.023), ori pentru neexecutarea sarcinii asumate prin contract (art. 1.020). Simpla răzgândire sau răcirea relațiilor nu este suficientă.
Ce înseamnă ingratitudine la donație?
Legea enumeră limitativ trei situații (art. 1.023 din Codul civil): donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate lui ori nu l-a înștiințat despre un asemenea atentat; donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator; donatarul refuză nejustificat să îi asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat.
În cât timp pot cere revocarea donației pentru ingratitudine?
În termen de un an din ziua în care ați știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine (art. 1.024 alin. (1) din Codul civil). Este un termen scurt, care nu se prelungește prin negocieri. Pentru neexecutarea sarcinii, termenul este de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată (art. 1.027 alin. (3)).
Se poate revoca donația la notar, fără proces?
Revocarea propriu-zisă nu operează de drept și, în caz de neînțelegere, o pronunță instanța (art. 1.021 din Codul civil). Dacă donatarul este de acord, părțile pot încheia la notar un act autentic prin care bunul revine donatorului. Pentru imobile, actul se înscrie în cartea funciară. Fără acordul donatarului, notarul nu poate desființa donația.
Ce se întâmplă dacă donatarul a vândut între timp apartamentul?
La revocarea pentru ingratitudine, cumpărătorul de bună-credință care și-a înscris dreptul în cartea funciară înainte de înregistrarea cererii de revocare îl păstrează (art. 1.026 din Codul civil). Donatarul va fi obligat să vă plătească valoarea bunului, socotită la data soluționării cauzei (art. 1.025 alin. (1)). De aceea se cere notarea acțiunii în cartea funciară imediat după depunere.
Pot moștenitorii donatorului să ceară revocarea donației?
Pentru ingratitudine, numai în două situații: donatorul a decedat în termenul de un an fără să îl fi iertat pe donatar sau a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare, caz în care moștenitorii au un an de la data morții (art. 1.024 alin. (3) din Codul civil). Ei pot oricând continua acțiunea pornită de donator. Pentru neexecutarea sarcinii, succesorii pot acționa direct (art. 1.027).
Donatarul nu mă mai îngrijește, deși a promis. Pot revoca donația?
Da, dacă obligația de îngrijire este scrisă în contractul de donație ca sarcină. Puteți cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donației, în 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată (art. 1.027 din Codul civil). Dacă promisiunea a fost doar verbală, rămâne de verificat cazul refuzului de alimente față de donatorul ajuns în nevoie (art. 1.023 lit. c)).
Pot revoca o donație făcută soțului sau soției?
Da, dar numai în timpul căsătoriei: orice donație încheiată între soți este revocabilă numai în timpul căsătoriei (art. 1.031 din Codul civil), fără a fi nevoie de un caz de ingratitudine. După divorț sau după decesul unuia dintre soți, donația nu mai poate fi revocată pe acest temei; rămân aplicabile cauzele generale de la art. 1.020.
Cât costă procesul de revocare a donației?
Taxa judiciară de timbru se calculează la valoarea bunului donat (art. 3 din OUG nr. 80/2013): de exemplu, 2.105 lei pentru 50.000 lei și 6.605 lei pentru 300.000 lei. Se adaugă onorariul avocatului, eventuala expertiză de evaluare și taxa de notare în cartea funciară. Persoanele cu venituri reduse pot cere ajutor public judiciar.
Trebuie să restituie donatarul și chiriile încasate?
Numai pe cele de după proces. În urma revocării pentru ingratitudine, donatarul restituie fructele percepute începând cu data introducerii cererii de revocare (art. 1.025 alin. (2) din Codul civil). Chiriile și celelalte venituri încasate până atunci îi rămân. Pentru perioada procesului, cereți expres în acțiune obligarea donatarului la restituirea fructelor.
Ghid juridic – ghiduri practice pas cu pas
Analizează documentul meu →Ghid juridicModele de contractePagina principală a țării