Bani luați din cont fără acord: cum îi recuperezi de la bancă
O tranzacție pe care nu ați făcut-o apare în extras: o plată online cu cardul, o retragere de numerar, un transfer din aplicația de internet banking. Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, care transpune în dreptul român Directiva (UE) 2015/2366, pune în acest caz riscul în primul rând pe bancă: dacă semnalați operațiunea neautorizată fără întârziere și cel târziu în 13 luni de la debitare, banca trebuie să vă ramburseze suma imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Ca utilizator, suportați cel mult 30 de euro sau deloc, cu excepția cazului în care ați acționat fraudulos ori ați încălcat obligațiile de siguranță cu intenție sau din neglijență gravă, iar acest lucru trebuie dovedit de bancă.
Ghidul vă arată pașii în ordinea în care contează: blocarea cardului, notificarea scrisă, ce trebuie să facă banca și în ce termene, cât puteți fi obligat să suportați, plângerea penală, sesizarea ANPC, a Băncii Naționale și a Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar și, la final, acțiunea în instanță. Explicăm și diferența importantă dintre o plată neautorizată și un transfer pe care l-ați făcut chiar dumneavoastră după ce ați fost înșelat, caz în care drumul de recuperare este altul.
Date esențiale
Termen
Semnalați băncii operațiunea neautorizată fără întârziere nejustificată, de îndată ce o constatați, și cel târziu în 13 luni de la data debitării (art. 169 alin. (1) din Legea nr. 209/2019). Banca trebuie să ramburseze suma imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce a fost notificată (art. 173 lit. a)), iar la o plângere scrisă trebuie să răspundă în cel mult 15 zile lucrătoare, cu un răspuns final în cel mult 35 de zile lucrătoare în situații excepționale (art. 224 alin. (2)). Dreptul de a cere în instanță restituirea sumei se prescrie, ca regulă, în 3 ani (art. 2.517 din Codul civil).
Ce trebuie să faci
Blocați imediat cardul și accesul la internet banking. Utilizatorul are obligația să notifice banca fără întârziere nejustificată de îndată ce află de pierderea, furtul sau folosirea fără drept a instrumentului de plată (art. 166 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 209/2019). Banca este obligată să pună la dispoziție în orice moment mijloace pentru această notificare (art. 167 lit. c)), de regulă o linie telefonică permanentă și o funcție de blocare în aplicație.
Momentul blocării contează pentru bani: după notificare nu mai suportați nicio consecință financiară a folosirii frauduloase a cardului, cu excepția cazului în care ați acționat chiar dumneavoastră fraudulos (art. 177 lit. c)). Notați ora apelului și numele operatorului, faceți capturi de ecran ale notificărilor din aplicație și ale SMS-urilor primite. Schimbați parolele de acces la e-mail și la aplicația bancară de pe un alt dispozitiv decât cel posibil compromis.
Stabiliți ce fel de operațiune a avut loc, pentru că de asta depinde calea de recuperare. Operațiunea este neautorizată când nu v-ați dat consimțământul pentru ea: cardul a fost clonat, datele cardului au fost folosite pe un site străin, cineva a intrat în aplicația dumneavoastră și a făcut un transfer. Pentru acestea se aplică regimul de răspundere al băncii din art. 173–179.
Altfel stau lucrurile dacă ați inițiat chiar dumneavoastră transferul, convins de o persoană care s-a dat drept bancă, poliție sau cumpărător pe un site de anunțuri. Plata este în principiu autorizată, iar banca nu are obligația de rambursare din art. 173. Banii se recuperează de la cel care i-a primit, prin plângere penală și acțiune civilă, iar în relația cu banca rămâne de discutat doar dacă aceasta și-a îndeplinit obligațiile de securitate. Descrieți faptele exact, fără a le ajusta: o declarație inexactă vă poate afecta ulterior credibilitatea.
Trimiteți băncii o notificare scrisă de contestare a tranzacției. Chiar dacă ați sunat deja, depuneți o contestație scrisă la sucursală, cu număr de înregistrare, sau prin canalul de reclamații din aplicație, din care să puteți păstra o copie. Indicați data, suma și beneficiarul fiecărei operațiuni contestate, arătați că nu ați autorizat-o, unde se afla cardul în acel moment și când ați blocat accesul, și cereți expres rambursarea în temeiul art. 173 din Legea nr. 209/2019.
Termenul legal este „fără întârziere nejustificată”, dar nu mai târziu de 13 luni de la data debitării (art. 169 alin. (1)). Dacă banca nu v-a furnizat informațiile privind operațiunea, de exemplu extrasele, termenul de 13 luni nu vi se opune (art. 169 alin. (2)). Nu așteptați însă finalul termenului: o reacție tardivă poate fi invocată de bancă drept neglijență, iar sumele transferate de infractori devin tot mai greu de urmărit.
Cereți rambursarea în termenul legal și urmăriți răspunsul. Pentru o operațiune neautorizată, banca trebuie să ramburseze suma imediat sau cel târziu până la sfârșitul zilei lucrătoare următoare celei în care a constatat operațiunea sau a fost notificată și să readucă contul în situația în care ar fi fost fără operațiune, cu data valutei egală cu data debitării (art. 173). Singura excepție: banca are motive rezonabile să suspecteze o fraudă din partea dumneavoastră și comunică aceste motive, în scris, autorității naționale competente.
Dacă banca neagă că operațiunea ar fi neautorizată, ea trebuie să dovedească faptul că operațiunea a fost autentificată, înregistrată corect și nu a fost afectată de defecțiuni tehnice (art. 171 lit. a)). Simpla folosire a cardului sau a aplicației nu dovedește prin ea însăși că ați autorizat plata ori că ați fost neglijent (art. 171 lit. c)). Răspunsul la reclamație trebuie să vină în cel mult 15 zile lucrătoare, iar în situații excepționale în cel mult 35 (art. 224 alin. (2)).
Verificați cât puteți fi obligat să suportați. Regula este că nu suportați nimic dacă nu ați acționat fraudulos și pierderea nu putea fi detectată înainte de plată, a fost cauzată de un angajat al băncii, s-a produs după notificare sau banca nu a cerut autentificarea strictă a clientului (art. 177). Plățile online făcute fără confirmare în aplicație ori prin cod unic intră adesea în ultima categorie.
În afara acestor situații, pentru un card pierdut sau furat puteți fi obligat să suportați cel mult echivalentul a 30 de euro (art. 179 alin. (1)). Suportați toate pierderile doar dacă ați acționat fraudulos sau ați încălcat cu intenție ori din neglijență gravă obligația de a păstra în siguranță elementele de securitate, de exemplu PIN-ul scris pe card (art. 179 alin. (2) și art. 166). Sarcina probei fraudei sau a neglijenței grave revine băncii (art. 172), iar evaluarea ține seama de împrejurările concrete (art. 179 alin. (3)).
Depuneți plângere penală. Folosirea fără consimțământul titularului a unui card sau a datelor lui pentru plăți, retrageri ori transferuri este infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos (art. 250 alin. (1) din Codul penal, închisoare de la 2 la 7 ani); intervenția asupra datelor informatice pentru a obține un beneficiu poate fi fraudă informatică (art. 249). Când ați fost convins să plătiți singur, de exemplu printr-un anunț fals pe internet, fapta este înșelăciune (art. 244); în acest sens s-a pronunțat Înalta Curte prin Decizia nr. 37/2021.
Plângerea se depune la poliție sau la parchet, în scris, cu extrasele de cont, capturile de ecran și numărul contestației depuse la bancă. Numărul dosarului penal vă ajută în discuția cu banca și în eventualul proces civil. În procesul penal vă puteți constitui parte civilă pentru recuperarea prejudiciului de la autor (art. 19–20 din Codul de procedură penală).
Dacă banca refuză sau nu răspunde, sesizați autoritățile și încercați soluționarea alternativă. Consumatorii pot sesiza Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru încălcarea, printre altele, a regulilor privind operațiunile neautorizate (art. 222 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 209/2019), iar Banca Națională a României pentru alte obligații ale prestatorilor (art. 222 alin. (1) lit. a)). Banca trebuie să vă informeze despre aceste căi (art. 225).
Pentru o soluție fără proces, puteți apela la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), potrivit Ordonanței Guvernului nr. 38/2015, sau la mediere (art. 222 alin. (4)). Procedura la CSALB este gratuită pentru consumator; atașați contestația, răspunsul băncii și dovada plângerii penale. Sesizarea ANPC nu întrerupe automat prescripția acțiunii civile, așa că urmăriți și termenul de 3 ani.
Introduceți acțiunea în instanță împotriva băncii. Banca dobândește proprietatea sumelor depuse și este obligată să restituie aceeași cantitate de bani (art. 2.191 din Codul civil), iar titularul poate dispune oricând de soldul creditor al contului (art. 2.184). O debitare neautorizată nu stinge această datorie a băncii; neexecutarea obligației de rambursare din art. 173 din Legea nr. 209/2019 atrage răspunderea contractuală (art. 1.350 din Codul civil) și dobânda legală de la scadență (art. 1.535).
Pentru sume de până la 50 000 de lei puteți folosi procedura cererii cu valoare redusă, cu formular, la judecătorie (art. 1.026 și urm. din Codul de procedură civilă); peste acest prag, acțiunea de drept comun, tot la judecătorie până la 200 000 de lei (art. 94). Taxa judiciară de timbru se calculează după valoarea cererii, potrivit OUG nr. 80/2013; verificați cuantumul la grefă. Acțiunea se prescrie în 3 ani (art. 2.517). Separat, de la beneficiarul care a primit banii puteți cere restituirea plății nedatorate (art. 1.341) sau despăgubiri pentru fapta ilicită (art. 1.357).
La ce să fii atent
- Așteptarea „să vedem ce zice banca” înainte de blocarea cardului: până la notificare, infractorii pot face și alte operațiuni, iar pentru perioada dinaintea blocării banca poate invoca întârzierea dumneavoastră.
- Comunicarea codurilor primite prin SMS, a PIN-ului sau a datelor de acces unei persoane care sună „de la bancă”: banca va susține neglijența gravă (art. 179 alin. (2)), iar în acest caz pierderile rămân la dumneavoastră; trebuie însă să o și dovedească.
- Contestația doar telefonică, fără urmă scrisă: în proces nu veți putea dovedi data notificării și conținutul ei, iar termenul de 13 luni și răspunsul în 15 zile lucrătoare se raportează la data primirii plângerii.
- Confuzia dintre plata neautorizată și transferul făcut chiar de dumneavoastră sub influența unei înșelăciuni: în al doilea caz cererea de rambursare în temeiul art. 173 va fi respinsă, iar timpul pierdut face mai grea urmărirea banilor la beneficiar.
- Acceptarea unei „rezolvări” prin care banca vă oferă doar o parte din sumă în schimbul renunțării la orice pretenție: citiți atent orice document de tranzacție înainte de semnare.
- Depășirea termenului de prescripție de 3 ani în timp ce așteptați soluția din dosarul penal sau de la ANPC: aceste proceduri nu suspendă automat dreptul la acțiune împotriva băncii.
- Ștergerea mesajelor, a e-mailurilor de phishing sau a aplicațiilor instalate la cererea infractorilor: acestea sunt probe pentru poliție și pentru a arăta cum a avut loc frauda.
Temei legal
Decizii judecătorești conexe
Întrebări frecvente
Mi s-au luat bani de pe card fără să știu. Banca trebuie să mi-i dea înapoi?
Da, dacă operațiunea nu a fost autorizată de dumneavoastră și ați semnalat-o fără întârziere, cel târziu în 13 luni de la debitare. Banca trebuie să ramburseze suma imediat sau cel târziu până la sfârșitul zilei lucrătoare următoare notificării (art. 173 din Legea nr. 209/2019). Poate refuza doar dacă suspectează rezonabil frauda dumneavoastră și comunică motivele, în scris, autorității competente.
În cât timp trebuie să anunț banca de o tranzacție neautorizată?
Fără întârziere nejustificată, de îndată ce o constatați, și în orice caz în cel mult 13 luni de la data debitării (art. 169 alin. (1) din Legea nr. 209/2019). Termenul de 13 luni nu se aplică dacă banca nu v-a pus la dispoziție informațiile despre operațiune (art. 169 alin. (2)). Practic, sunați imediat pentru blocare și depuneți apoi contestația scrisă.
Cât pierd eu dacă mi-a fost furat cardul?
Cel mult echivalentul a 30 de euro pentru operațiunile făcute înainte de notificare, dacă nu ați acționat fraudulos și nu v-ați încălcat cu intenție obligațiile (art. 179 alin. (1) din Legea nr. 209/2019). Nu suportați nimic pentru operațiunile de după blocare sau dacă banca nu a cerut autentificarea strictă (art. 177). Suportați totul doar la fraudă sau neglijență gravă dovedită de bancă.
Banca spune că am fost neglijent. Cine trebuie să dovedească?
Banca. Sarcina probei fraudei sau a neglijenței grave a utilizatorului revine prestatorului de servicii de plată (art. 172 din Legea nr. 209/2019), iar simpla folosire a cardului sau a aplicației nu este suficientă pentru a dovedi că ați autorizat plata ori că ați fost neglijent (art. 171 lit. c)). Cereți băncii, în scris, jurnalele de autentificare ale operațiunii.
Am dat codul primit prin SMS unei persoane care a spus că e de la bancă. Mai primesc banii?
Este situația cea mai disputată. Banca va susține neglijența gravă (art. 179 alin. (2)), iar în acest caz pierderea rămâne la dumneavoastră. Contează însă împrejurările concrete (art. 179 alin. (3)): cum a fost prezentat mesajul, dacă SMS-ul arăta clar suma și beneficiarul, dacă banca a reacționat la tranzacții neobișnuite. Contestați oricum în scris și depuneți plângere penală.
Am făcut eu transferul către un escroc. Pot cere banii de la bancă?
De regulă nu în temeiul regulilor privind plățile neautorizate, pentru că operațiunea a fost inițiată de dumneavoastră. Depuneți urgent plângere penală pentru înșelăciune (art. 244 din Codul penal; ÎCCJ, Decizia nr. 37/2021), cereți băncii să solicite blocarea sumelor la banca beneficiarului și urmăriți recuperarea de la beneficiar, inclusiv prin constituire de parte civilă.
În cât timp trebuie să răspundă banca la reclamație?
În cel mult 15 zile lucrătoare de la primirea plângerii. În situații excepționale banca poate trimite un răspuns provizoriu cu motivele întârzierii, dar răspunsul final trebuie să vină în cel mult 35 de zile lucrătoare (art. 224 alin. (2) din Legea nr. 209/2019). Răspunsul trebuie să abordeze toate punctele ridicate de dumneavoastră.
Unde fac reclamație dacă banca refuză să returneze banii?
La Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, competentă pentru încălcarea regulilor privind operațiunile neautorizate (art. 222 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 209/2019), sau la Banca Națională a României pentru alte obligații ale băncii. Pentru o soluție amiabilă vă puteți adresa Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), potrivit OG nr. 38/2015.
Pot da banca în judecată pentru o plată neautorizată?
Da. Cererea se depune la judecătorie; pentru sume de până la 50 000 de lei puteți folosi procedura simplificată a cererii cu valoare redusă (art. 1.026 și urm. din Codul de procedură civilă). Cereți suma debitată și dobânda legală de la data la care banca trebuia să ramburseze (art. 1.535 din Codul civil). Dreptul la acțiune se prescrie în 3 ani (art. 2.517).
Trebuie să fac plângere la poliție pentru tranzacțiile frauduloase?
Legea nu condiționează rambursarea de plângerea penală, dar este utilă: folosirea fără drept a cardului este infracțiune (art. 250 din Codul penal), iar numărul dosarului întărește contestația la bancă. Plângerea este și singura cale de a afla cine a primit banii și de a vă constitui parte civilă în procesul penal (art. 19–20 din Codul de procedură penală).
Ghid juridic – ghiduri practice pas cu pas
Analizează documentul meu →Ghid juridicModele de contractePagina principală a țării